Rectorul Andrei Marga spune că 2011 a fost un an cu „mulţi paşi înainte” la Universitatea Babeş-Bolyai

Anul 2011 a fost la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) unul “cu mulţi paşi înainte”, chiar şi în privinţa investiţiilor, instituţia bazîndu-se prioritar pe resursele proprii, dinamica ponderii acestora în buget fiind 56%, comparativ cu 48% în 2010, sau 40% în 2008, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Andrei Marga.

Într-un comunicat transmis, marţi, rectorul Andrei Marga arată că “ în contextul unei legislaţii anacronice şi al slăbirii capacităţii administrative din România, al degradării instituţionale, civice şi morale indusă în societate şi al scăderii finanţărilor de către guvern”, instituţia clujeană de învăţămînt superior a continuat, în 2011, efortul de investiţii, cu toate că alocarea pentru acestea s-a redus de la 6 milioane de lei în 2008, la 500 de mii de lei în 2011.

În extinderea infrastructurii, UBB s-a axat pe lucrările de la căminul Sportul XXI “Flavia Rusu”, care va fi inaugurat la 1 martie 2012, construcţia clădirii Colegiului “Sfîntu Gheorghe”, parţial dată în folosinţă, inaugurarea Bazinului Kynetoterapia, a Bibliotecii Ştiinţelor Mediului, şi punerea în funcţiune a Laboratoarelor de Imagistică RMN. De asemenea, s-au angajat procedurile de începere a construcţiilor de clădiri noi pentru facultăţile de Matematică şi Informatică, Biologie, Geografie, Teatru şi Studii Europene. Laboratoarele şi bibliotecile au beneficiat o dotare semnificativă, iar fiecare student are, în prezent, asigurată adresa electronică.

Profesorul Andrei Marga subliniază că Rectoratul a promovat cercetarea ştiinţifică, “într-un efort de a compensa confuziile endemice ale politicii cercetării de la nivelul naţional”. “Rectoratul a atras atenţia – împotriva fetişării publicaţiilor pastişate sau simplu epigonice, cu care în România de astăzi se drapează tot felul de nulităţi profesionale şi impostori agresivi – că publicaţiile ISI sînt veritabile dacă cuprind idei noi, descoperiri ştiinţifice, inovaţii intelectuale. Este dăunătoare tendinţa instalată în consiliile ministeriale actuale de a se desconsidera monografiile în favoarea articolelor, creaţiile intelectuale în favoarea încropelilor, traducerile în favoarea pastişelor. România universitară ar face bine să se elibereze de corul impostorilor care se ascund după cantitatea de publicaţii triviale şi să pună întrebarea: ce este nou şi ce se aplică din articolul ISI respectiv?“, susţine universitarul clujean.

În 2011, UBB a fost proclamată universitate de educaţie şi cercetare avansată. Toate programele sale de studii sînt acreditate sau autorizate. “Universitatea noastră a contat în 2011, în clasamentul universităţilor din ţară, ca fiind a doua (cu toate că nimeni nu-şi asumă univoc răspunderea clasamentelor ce se fac în ţară!) dar, ceea ce este cel mai important, Universitatea Babeş-Bolyai a fost luată în considerare – ca prima universitate din România – pentru includerea între primele 500 de universităţi din lume (clasamentul Shanghai). Acesta este un succes major, ce trebuie fructificat în 2012 şi în anii ce vin”, evidenţiază profesorul Andrei Marga. El atrage însă atenţia că efectivul de studenţi a scăzut, ca efect al ratei scăzute a natalităţii şi al emigrării din Romînia şi ca urmare a restricţionării drepturilor de studii de către legislaţia universitară adoptată din 2011. Cu toate acestea, totalul tinerilor care studiază la UBB este de peste 49.000, instituţia continuînd să fie “cea mai atrăgătoare universitate publică din ţară”.

Pe de altă parte, UBB a progresat în aplicarea sistemului tutorial, s-a angajat în numeroase programe europene cu efecte pozitive, a crescut folosirea resurselor europene de către universitate, de la 2,3 milioane de lei în 2008, la, preliminar, 44 milioane, în momentul de faţă, iar Oficiul Programelor Europene al universităţii şi-a dovedit eficacitatea.

Instituţia a sprijinit substanţial restabilirea importanţei pedagogiei în formarea noilor generaţii de profesori, dar şi consolidarea liniilor de studiu romînă, maghiară şi germană. UBB a continuat să fie loc de reuniuni ale organismelor europene, iar rectorul ei a fost cooptat în organisme internaţionale multiple. Colegiul Magna Charta Observatory s-a reunit, în premieră, în România, la UBB.

În 2011, s-au deschis, în premieră istorică, cooperările UBB cu universităţi din Kazahstan, Azerbaidjan, Brazilia şi alte ţări. Instituţia a devenit parte a The Network of Global Laerning Centers. Recent, Institutul Confucius al Universităţii Babeş-Bolyai a fost proclamat, la Beijing (China), drept institut al anului în reţeaua mondială Hanban. Tot în anul care s-a încheiat au fost inaugurate China Study Center, Centrul Cultural Brazilian şi Centrul Cultural Rus.

“Starea precară a finanţelor ţării, sărăcia pe cale de extindere, desfigurarea democraţiei, degradarea moravurilor şi expansiunea furtului şi a falsificării trebuie să dea de gîndit oricărui cetăţean. Trebuie să dea de gîndit intelectualilor patrioţi faptul că revin în deciziile autorităţilor romîne de azi nu doar devizele lui Mussolini şi Goebbels – “De ce le e frică nu scapă”, “Vrem sînge proaspăt!”, “Religia este ca şi ceaţa!” etc. – nu doar măsurile mussoliniene, precum tăieri de salarii, închideri de şcoli, concedieri de profesori, desfiinţarea unei camere a parlamentului, etc. ci şi legile de sorginte legionară. Exemplu este eliminarea, prin legea educaţiei din 2011, a cîtorva mii de profesori universitari de prim plan, exact ca în 1940, cînd Nicolae Iorga, Rădulescu-Motru, Emil Racoviţă, P.P. Negulescu, Dimitrie Pompeiu şi alţi autori de opere majore au fost eliminaţi sub pretextul împlinirii vîrstei de 65 de ani. Legea educaţiei din 2011 a plagiat masiv reglementări anterioare, iar ceea ce a adăugat este anacronic – amestec de Mussolini, legionarism, cognitivism prost înţeles şi psihopatie – şi va birocratiza pînă la sufocare învăţămîntul din România”, spune profesorul Andrei Marga.

El susţine că într-un moment în care “fatala pasivitate a intelectualilor, din anii optzeci, ameninţă să revină”, UBB a continuat să-şi spună cuvîntul în favoarea autonomiei universitare, “pentru schimbarea de direcţie a culturii şi a mersului societăţii româneşti, în acord cu idealurile şi de la 1848, de la 1918 şi din decembrie 1989”.