Programul „Şcoală după şcoală”, „adaptat nevoilor actuale din sistemul educaţional”

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, prin ordin, modificarea metodologiei de organizare a programului „Şcoală după şcoală” (SDS).

„Intervenţiile punctuale vizează adaptarea programului la nevoile actuale ale sistemului de învăţământ preuniversitar, respectiv deschiderea sa într-o mai mare măsură către comunitate. Astfel, în noua abordare, programul «Şcoală după şcoală» devine o formulă complementară activităţii şcolare obligatorii care, prin modalităţi integrate de sprijin, are ca obiective prevenirea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, creşterea performanţelor şcolare, învăţarea remedială şi accelerarea învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber.  De asemenea, urmăreşte dezvoltarea personală şi integrarea socială, precum şi menţinerea elevilor într-un spaţiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potenţial de dezvoltare a unui comportament deviant” – se precizează într-un comunicat al MEN, remis presei.

Conform noii metodologii, în învăţământul primar, programul „Şcoală după şcoală” cuprinde activităţi de educaţie, complementare activităţii didactice, corelabile cu activităţi de susţinere şi de dezvoltare personală a elevilor. Activităţile de educaţie se referă la supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor, dar şi la recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive. Activităţile de susţinere şi dezvoltare personală cuprind măsuri de recuperare pentru elevii cu tulburări emoţionale sau de limbaj, activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă, activităţi de încurajare a lecturii independente sau proiecte tematice propuse de elevi sau părinţi, cadre didactice etc.

În învăţământul secundar, programul include activităţi de educaţie „care trebuie corelate cu activităţile de susţinere şi de dezvolare personală”: activităţi de suport pentru efectuarea temelor şi activităţi remediale. Activităţile de susţinere şi de dezvoltare personală se referă la asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor de învăţare, consiliere psihologică şi consiliere în carieră, respectiv activităţi pentru accelerarea învăţării şi pentru performanţă. În funcţie de grupul-ţintă, fiecare unitate de învăţământ concepe module adecvate de pachete de activităţi.

Potrivit MEN, finanţarea programului are patru paliere: bugetul autorităţilor locale, bugetul de stat constituit pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate, programe finanţate din fonduri europene sau naţionale şi activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări, prin suportul financiar al asociaţiilor de părinţi, ai organizaţiilor nonguvernamentale etc., cu respectarea legislaţiei în vigoare.

M. T.