Prof. univ. dr. Andrei C. Miu, cîştigător al concursului „Tineri Cercetători în Ştiinţă şi Inginerie”: Acest premiu e una dintre puţinele iniţiative care atrage atenţia asupra activităţii cercetătorilor români care lucrează în ţară

Andrei C. Miu este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş-Bolyai, fondator şi director al Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive din cadrul Departamentul de Psihologie.

Recent, a cîştigat premiul I în cadrul concursului „Tineri Cercetători în Ştiinţă şi Inginerie”. Succesul este cu atît mai important cu cît pentru acest concurs s-au primit 60 de aplicaţii din diverse domenii, precum medicină, fizică, chimie, inginerie electrică, psihologie, de la participanţi din întreaga ţară, incluzînd principalele centre universitare.

Pe lîngă activitatea de profesor şi cercetător, Andrei C. Miu conduce granturi de cercetare, face parte din comisii de doctorat atît în ţară cît şi în străinătate, este editor la reviste internaţionale importante şi evaluator pentru agenţii de cercetare din întreaga lume.

I-am solicitat acest scurt interviu pentru a afla cîteva informaţii despre activitatea laboratorului său, care sînt rezultatele ultimului studiu desfăşurat şi impresiile în urma primirii premiului pentru recunoaşterea tinerilor cercetători din domeniul ştiinţei şi ingineriei.

– Care sînt obiectivele Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive?

– Am creat Laboratorul de Neuroştiinţe Cognitive (http://cognitive-neuroscience.ro/) cu două scopuri.

Primul este să facem cercetări care să explice aspecte importante ale emoţiilor la om, folosind cunoştinţe şi metode din psihologie, neuroştiinţe şi genetică. Studiile noastre caută răspunsuri la întrebări esenţiale despre emoţii, cum ar fi de ce doar anumiţi oameni sînt vulnerabili la stres sau ce forme de reglare emoţională ar trebui încurajate pentru a reduce riscul pentru tulburări emoţionale de tipul anxietăţii sau depresiei. Dorim ca descoperirile noastre să spună ceva despre felul în care emoţiile ne influenţează viaţa de zi cu zi.

Al doilea scop al Laboratorului este să instruiască cercetători în domeniul neuroştiinţelor cognitive, selectînd studenţi cu vocaţie pentru cercetare şi asigurîndu-le un mediu în care pot lucra cu specialişti cu experienţă şi pot învăţa deprinderi de cercetare, de la o documentare eficientă şi conceperea unui studiu ingenios pînă la culegerea cu răbdare a datelor şi punerea rezultatelor în perspectivă. Formarea unui viitor cercetător ia mult timp şi depinde în mare măsură de potenţialul şi motivaţia pe termen lung a studenţilor.

– Recent, aţi primit premiul „Tineri Cercetători în Ştiinţă şi Inginerie” oferit de Primăria Cluj Napoca şi prof. Rada Flavia Mihalcea (University of Michigan). Cum vă simţiţi văzînd că munca dvs este apreciată?

– Scopul premiului este să recunoască tineri cercetători români, cu activitate competitivă la standarde internaţionale. M-am bucurat foarte mult de acest premiu, din mai multe motive. În primul rînd, este iniţiativa de suflet a doamnei Rada Mihalcea, absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj, care are o carieră universitară şi de cercetare realmente impresionantă, fiind printre cei mai buni specialişti americani în inteligenţă artificială şi profesor la Universitatea din Michigan. Dumneaei a investit timp, efort şi bani pentru a organiza şi susţine acest premiu naţional.

Premiul e important şi pentru că l-am cîştigat prin competiţie cu cercetători din toate domeniile, inclusiv medicină, chimie şi inginerie, şi din toată ţara. Nu în ultimul rînd, acest premiu e una din puţinele iniţiative, dacă nu singura, care atrage atenţia asupra activităţii cercetătorilor români care lucrează în ţară. Sper ca această iniţiativă să capete susţinerea cît mai multor instituţii şi sponsori din România, ca să poată continua în anii viitori.

– Oferiţi-ne cîteva detalii despre cel mai recent studiu al dvs în care s-a evaluat nivelul de ruşine şi vinovăţie în rîndul adolescenţilor.

– Unul din cele mai recente studii realizate în Laboratorul de Neuroştiinţe Cognitive, în colaborare cu colegi de la Departamentele de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (UBB) şi Biologie Celulară şi Moleculară (UMF), arată că adolescenţii care au trecut prin evenimente stresante majore în copilărie au o predispoziţie crescută de a se simţi vinovaţi doar dacă au o anumită variantă a genei BDNF. Această genă codifică o neurotrofină, adică o moleculă importantă pentru dezvoltarea sistemului nervos şi neuroplasticitate, care este şi un posibil biomarker pentru severitatea depresiei.  Este primul studiu pe această temă, dar şi primul de tip interacţiune gene-mediu realizat în România, continuînd studiile de asociere genetică pe care tot noi le-am iniţiat în cercetarea psihologică şi de genetică comportamentală din ţară.

Articolul este accesibil gratuit, la adresa: http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371%2Fjournal.pone.0134716

– Care sînt planurile dvs de viitor?

– O miză foarte importantă a carierei mele este să dezvolt echipa şi activitatea Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive, într-un fel care să conteze pentru cei care vor să studieze în acest domeniu şi pentru viitorul cercetării româneşti. Această miză depinde de noi, dar şi de susţinerea la nivel naţional şi instituţional.

Ceea ce am făcut în ultimii ani a fost posibil şi datorită spaţiului de laborator pe care l-am primit în clădirea de pe Fîntînele 30, aşa că vreau să le mulţumesc aici, pentru înţelegere şi încredere, domnului rector Ioan-Aurel Pop şi domnului prorector Ioan Bolovan.

Pe termen mai scurt, vreau să trimitem curînd spre publicare cît mai multe articole din studiile realizate în ultimii doi ani şi să văd publicată cartea despre gene, creier şi emoţii pe care o editez la Oxford University Press.

Adrian MLEŞNIŢE