Primării din Câmpia Transilvaniei – participante la un schimb de experienţă în Ungaria

An de an se extind relaţiile de colaborare între administraţiile locale din ţara noastră şi unităţi administrativ-teritoriale din ţări ale Uniunii Europene. Parteneriatele vizează dezvoltarea relaţiilor culturale, sportive, turistice, economice – în principal accesarea fondurilor comunitare – însă nu lipseşte interesul asupra modului cum funcţionează administraţia publică locală în spaţiul european. Desigur, aceste protocoale de colaborare şi înfrăţiri dezvoltă numeroase schimburi de experienţă şi pe alte componente ale vieţii publice şi sociale, în funcţie de posibilităţile manageriale ale unităţilor administrative.

Un asemenea profitabil parteneriat funcţionează de mai bine de zece ani de zile între comunele Suatu şi Hajduszovat din Ungaria, unde primarii, Mihai Szabo şi Varadi Jeno, şi-au dezvoltat programul de colaborare pe respectul reciproc al tradiţiilor din cele două comune şi, de ce nu, pe sprijinul în implementarea proiectelor din infrastructura locală.

Aceste dimensiuni au generat şi schimbul de experienţă desfăşurat recent la Hajduszovat (Ungaria), de către primăriile din Mociu, Cătina, Căianu, Cojocna, Suatu, Ţaga, Sic, Sărmaşu – Mureş şi Geaca, prilej cu care s-a făcut turul comunei cu un singur sat şi trei mii şi ceva de locuitori, s-a vizitat sediul primăriei, recent reabilitat şi dotat cu mobilier, birotică şi aparatură de ultimă generaţie, iar seara, primarii, funcţionarii publici din comunele Microregiunii de Dezvoltare „Câmpia Transilvaniei” şi o parte din personalul GAL s-au întâlnit într-o şedinţă de informare cu primarul, viceprimarul şi secretarul comunei Hajduszovat.

În acest cadru, Bak Gezane, de 39 de ani secretar al comunei, a cărei longevitate profesională o depăşeşte juristul Liviu Marcu, secretar al comunei Cojocna, prezent la acest schimb de experienţă, a prezentat pe larg dimensiunile istorico-geografice ale localităţii, plusurile şi minusurile generate de abolirea sistemului comunist, reiterând faptul că fărâmiţarea administraţiei publice şi accentuarea centralizării puterii provoacă permanente nemulţumiri.

Consiliul local de aici numără şapte membri, din care doi sunt primarul şi vicele care au drept de vot, iar statutul acestuia nu diferă de cel al comunelor noastre: aprobă bugetele, programele investiţionale şi de dezvoltare, organigramele, taxele locale etc. În plus, la trei luni după alegeri, care se fac o dată la cinci ani, primarul conduce şedinţele de consiliu, iar consilierii se înscriu la cursuri de formare şi anual informează alegătorii cu activităţile desfăşurate în folosul comunităţii.

Administraţia locală este reprezentată de primar, iar aparatul de execuţie, care are aceleaşi dimensiuni numerice ca şi la noi, este condus şi angajat de secretar. În Ungaria, primarii pot avea şi un alt loc de muncă, primind doar o indemnizaţie pentru orele lucrate în primărie, aşa cum este şi cazul domnului Varadi Jeno.

În afară de serviciile şi compartimentele Administraţie, Dezvoltare locală, Financiar, cu subcomponentele lor, asistenţa juridică, asistenţa socială, gospodărirea comunală şi alte servicii publice sunt luate de structurile zonale asociative, gen microregiunile noastre, inclusiv poliţia, primăriile din Ungaria putând să-şi asume şi alte activităţi şi servicii, dar numai cu posibilităţi de bugetare locală, inclusiv alegerea unui al doilea viceprimar, din afara consilierilor.

Cât priveşte implementarea programelor cu finanţare europeană, tărăgănările au aceeaşi sursă ca şi în România, adică birocraţia. Apa şi canalizarea la Hajduszovat au fost terminate în şase luni, iar definitivarea scriptologiei şi autorizaţiile au necesitat mai bine de patru ani, ca şi la Cătina!?

Schimbul de experienţă a fost benefic, ne confirmă ing. Sorin Ranga, preşedintele Grupului de Acţiune Locală „Câmpia Transilvaniei”, coordonatorul programului, deoarece din numeroasele dialoguri purtate între primarii şi specialiştii administraţiei publice din comunele nominalizate cu omologii lor din Hajduszovat s-au desprins suficiente opţiuni lucrative menite să îmbunătăţească, să eficientizeze spectrul serviciilor publice oferite contribuabilului, un exemplu elocvent fiind „Ghişeul unic”, care funcţionează 12 ore zilnic în comunele şi oraşele din Ungaria.

Inedit a fost şi faptul că a fost vizitat oraşul-staţiune Hajduszoboszlo, a cărui perlă este Complexul balnear cu patru piscine acoperite şi tot atâtea exterioare, Aqua – Palace, Jacuzzi, Piscină cu valuri, Insulă pentru nudişti, Plajă mediteraneeană, Piscină cinema, piscine pentru copii, corabia de piraţi, toboganul Niagara, băile termale pentru tratarea numeroaselor afecţiuni cronice, inflamatorii, neurologice etc.

Într-un contrast izbitor, care a provocat durere în sufletele trasilvănenilor noştri, s-a insinuat întrebarea la care se caută de mulţi ani răspuns: Cine şi de ce a omorât inegalabila staţiune balneară Băile Herculane, unde-şi tratau suferinţele, în vremuri trecute, familii nobiliare şi imperiale, iar acum clădirile, de mare valoare arhitecturală, se dărâmă ca după cutremur, iar apa termală tămăduitoare nu mai este folosită cu chibzuinţă în tratarea multor suferinţe, precum la Hajduszoboszlo!? Ungurii nu au retrocedat aiurea, nici nu au lăsat de izbelişte hotelurile şi bazele de tratament ale sindicatelor şi ale altor ministere, ci le-au reabilitat, dezvoltat, acum dovedindu-se nu doar necesare, ci şi profitabile.

Dumitru VATAU