Preşedintele Senatului UBB: Dezideratele lui Spiru Haret în privinţa învăţămîntului nu au fost integral împlinite

Preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), părintele profesor universitar dr. Ioan Chirilă, consideră că dezideratele celui mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul al XIX-lea, ministrul Spiru Haret (1851-1912) nu au fost împlinite în totalitatea lor.

Ioan ChirilaPărintele profesor spune că ministrul Spiru Haret şi istoricul Vasile Pârvan (1882-1927) – de numele căruia se leagă începutul universităţii de la Cluj” – au contribuit esenţial la modernizarea învăţămîntului românesc, iar azi realizările şi proiectele lor trebuie să fie readuse în prim plan, pentru că multe dintre deziderate nu au fost integral împlinite.

„Nu este vorba doar de o anamneză pioasă, ci despre un act de redescoperire a rădăcinilor. Dacă vrem să crească o tulpină viguroasă, nu vom altoi pe rădăcina altora, ci pe rădăcinile româneşti”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Senatului UBB.

Profesorul clujean a amintit că în luna noiembrie reprezentanţii celor cinci universităţi din Consorţiul „Universitaria” (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Academia de Studii Economice din Capitală) au discutat, în cadrul unei reuniuni, despre priorităţile din învăţămîntul superior românesc, implicarea acestuia în programele de cercetare şi de cooperare internaţională, precum şi despre conceptul de excelenţă. „Noi nu suntem întru totul de acord ca excelenţa să fie externalizată. În viziunea noastră, ea trebuie realizată prin colaborarea tuturor universităţilor şi a tuturor structurilor educaţionale din România”, a subliniat profesorul universitar.

El a remarcat că la nivelul executivului oricărei instituţii trebuie să fie eliminate şi elementele de tensiune şi lipsa de dialog.

„La peste o jumătate de an de la preluarea mandatului, eu văd o modificare din interior, prin poziţia pe care se găseşte acum Senatul UBB. S-a creat o armonie de comunicare şi de lucru şi la nivelul Senatului şi în raportul cu Rectoratul. În momentul în care există o consonanţă, treburile merg bine”, apreciază preşedintele Senatului universităţii.

În ceea ce priveşte anul 2013, în UBB va începe un proces de evaluare şi de redimensionare a instituţiei. „Marea provocare pentru noua echipă de conducere a UBB este să recalibreze structurile instituţiei. Procesul este în derulare şi se va încheia în luna mai 2013. Sunt evaluate toate programele de studii şi toate cadrele didactice, ţinînd cont şi de evaluările studenţilor. Spre finele anului universitar 2012-2013 vom putea realiza o concordanţă optimă între necesarul de specializări din societate şi ceea ce oferă UBB, prin programele sale de studii. În momentul cînd această corespondenţă va fi bine realizată, se va face un pas înainte şi în privinţa gradului de responsabilizare a celor ce vin spre sistemul universitar de învăţămînt şi va creşte şi calitatea pregătirii pentru profesie. Tinerii vor şti exact pentru ce se pregătesc”, a explicat universitarul clujean.

Referindu-se la activitatea de cercetare din universitate, prof. dr. Ioan Chirilă a arătat în 2013 se va produce o remodelare structurală a Institutelor de Cercetare ale UBB, care vor lucra în baza unor proiecte menite să le asigure maxima eficientizare.

Din punctul de vedere al preşedintelui Senatului UBB, şi în privinţa conştiinţei studenţeşti şi a celei profesorale, academice, este nevoie să ne întoarcem la îndemnurile lui Spiru Haret. „Multe rateuri din sistemul de învăţămînt sunt generate de lipsa unui nivel naţional de conştiinţă. Noi copiem din sistemele european şi internaţional. În privinţa temeliilor, a rădăcinilor, este nevoie să facem o analiză plecînd de la reforma lui Spiru Haret. Chiar este încheiat programul de reformă pe care el l-a promovat ? Sau proiectul regelui Ferdinand privind universitatea clujeană ? Sau încă mai sunt lucruri de împlinit ?”, susţine preşedintele senatului UBB, adăugînd că instituţia clujeană îşi propune să realizeze „un alt mod de responsabilizare pentru noi înşine”.

Prof. dr Ioan Chirilă a evidenţiat că preocupările de bază ale UBB sunt profesorul şi studentul. Au fost elaborare proiecte pentru profesorii eminenţi, ajunşi la vîrsta pensionării şi care nu trebuie să îşi întrerupă colaborarea cu UBB, în paralel cu păstrarea dinamicii dezvoltării posturilor pentru tînăra generaţie. „Ne preocupă crearea unor condiţii foarte bune pentru studenţi, dar şi ideea de a construi atitudini proprii unei familii academice. Organizaţiile studenţeşti îşi doresc un sediu al lor, comun, pentru a fi împreună şi a răspunde unui nivel superior de responsabilizare. Toate acestea conjugîndu-se, va rezulta un plus de calitate”, apreciază profesorul universitar.

Pe de altă parte, în comunicarea UBB cu „cetatea” s-au produs schimbări, în sensul derulării unor proiecte comune cu municipalitatea şi Consiliul Judeţean, în domeniul „incubatoarelor de afaceri”, adică a Parcurilor industriale Tetarom, pentru activitatea de cercetare, pe segmentul doctorat. În acest fel, rezultatele cercetărilor din UBB vor avea alte perspective şi o aplicabilitate concretă. Şi în prezent la UBB sunt rezultate finale de cercetare excepţionale, dar nu sunt valorificate.

Totodată, UBB îşi va aduce contribuţia la constituirea unui Consorţiu Metropolitan al universităţilor din Cluj-Napoca, cu personalitate juridică, în scopul elaborării unor proiecte interdisciplinare şi chiar transversale. Ele vor spori notorietatea Clujului universitar şi valoarea intervenţiei universităţilor în „cetate”.

Potrivit preşedintelui Senatului UBB, pînă acum în reforma învăţămîntului „au fost încurcaţi vectorii”. „Reforma trebuie să înceapă de jos în sus, aşa precum a făcut Spiru Haret, şi nu de sus în jos. Astfel va putea fi păstrată şi autonomia universitară, dar într-o altă relevanţă şi consistenţă, şi va creşte şi zona de interacţiune a instituţiilor de învăţămînt”, a concluzionat prof. univ. dr. Ioan Chirilă.

Senatul UBB este principalul for de decizie în instituţia clujeană de învăţămînt superior şi este format din 139 de senatori – 104 cadre didactice şi cercetători şi 35 de studenţi.

Articole din aceeasi categorie