Peste 150 de copii clujeni au venit cu încîntare la Festivalul Jocurilor Tradiţionale

Peste 150 de copii, însoţiţi de părinţii lor, au venit, sîmbătă, în Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca la prima ediţie din România a Festivalului Jocurilor Tradiţionale.

Jocurile au fost coordonate de echipe ale Centrului de voluntariat din Cluj-Napoca, care au explicat regulile şi au notat fiecare scor, pe tăbliţa din faţa perimetrului “competiţiei”.

Copii au învăţat jocuri din India – “Insuknawr” (împinge adversarul afară din cerc), Indonezia – “Lompat Tali” (săritura peste elastic), din Trinidad şi Tobago – “Moral” (sărituri cu mingea în pătrat), Malaezia – “Main Lereng” (învîrtirea cercului), Marea Britanie – “Cursa cu oul şi lingura” (joc de echilibru şi agilitate), din Brazilia “Bateu a Moeda” (aruncare de precizie) Coreea “Jegichagi” (menţinerea unei mingi în aer, lovind-o cu mîna, picioarele sau capul) şi Cambodgia – “Tres” (aruncare şi prindere simultană de pietricele). Jocul din România care i-a încîntat pe copii a fost “Ţurca”, care seamănă cu golful, doar că mingea este din lemn, se loveşte cu o paletă de lemn şi parcurge distanţe mai mari sau mai mici, în raport cu forţa loviturii.

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a declarat, pentru AGERPRES, că festivalul a fost organizat cu sprijinul cunoscutei britanice Camilla Rooney, care a lansat numeroase proiecte de acest gen şi le-a realizat cu ajutorul voluntarilor. “Este prima ediţie din România a Festivalului Jocurilor Tradiţionale şi se desfăşoară chiar în perioada Jocurilor Olimpice de la Londra. Toate valorile olimpismului s-au născut din practicarea unor astfel de jocuri simple, ale copilăriei. Sunt jocuri realizate cu materiale simple, care ne pot aminti de anii trecutului îndepărtat sau mai apropiat, cînd copii de la ţară au venit, pe jos, la Cluj, pentru a deveni mari sportivi, sau pentru a se afirma într-o carieră universitară. Redescoperirea tradiţiei jocurilor strămoşeşti ne poate ajuta să reînviem şi spiritul de învingători pe care l-au avut generaţiile de dinaintea noastră. Prin acest proiect, copiii pot fi apropiaţi de valorile simple, de mişcarea în aer liber, spiritul competiţiei corecte, înţelegerea reciprocă şi de adevărata prietenie”, a spus directorul Tudor Sălăgean.

După începerea anului şcolar, Muzeului Etnografic al Transilvaniei va organiza şi alte evenimente de acest gen, în colaborare cu unităţile de învăţămînt şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, a completat Tudor Sălăgean.

Aproximativ 20 de copii şi adulţi au dorit să cunoască jocul “Lompat Tali” din Indonezia, alţi 25 dorind să joace “Insuknawr” din India, care este un test de forţă şi rezistenţă. De asemenea, şi la jocul “Moral” din Trinidad şi Tobago au venit mulţi copii.

Unul dintre jurnaliştii clujeni prezenţi la festival a mărturisit că a jucat “Ţurca” în copilărie, cu o nespusă plăcere, în comuna Lădeşti din judeţul Vîlcea, unde şi-a petrecut mai multe vacanţe. “Ţurca s-a jucat în toate regiunile ţării şi copiii îşi confecţionau singuri materialele de joc de care aveau nevoie. la Lădeşti, eu jucam cu copiii din sat şi oină. Ne făceam mingea din fîn. Îndesam bine fînul în pînză de sac şi îl legam cu sfoară. Mingile se spărgeau des, dar făceam repede altele. Jocurile copilăriei sunt de neuitat. Am venit azi în Parcul “Romulus Vuia” precum un copil şi am privit cu încîntare cum se joacă, fericiţi, toţi participanţii, de toate vîrstele”, a spus jurnalistul clujean.