Pensia ca pensia, dar cine o mai plăteşte?

Pe la începutul anului, în ţară mai existau 19,524 milioane de români, cu 120.700 mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi mai mult ca sigur că acum suntem şi mai puţini, căci cele două cauze principale ale acestei diminuări – sporul natural negativ şi emigrarea – nu par a da semne de ameliorare. Informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, anul trecut, numărul emigranţilor a depăşit numărul imigranţilor cu peste 53.000 de persoane, iar 2017 a fost un an relativ bun din acest punct de vedere, deoarece media anuală în ultimii 10 ani este de 70.000 de persoane pe an. Conform datelor prezentate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în publicaţia „International Migration Outlook 2017”, la mijlocul anului 2015, peste 3,5 milioane de cetățeni români trăiau în afara României, în Germania, Spania, Austria, Franta, Italia, Olanda, Malta, San Marino, Suedia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Ungaria, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Grecia sau Cipru, şi este mai mult decât probabil ca, în prezent, numărul acestora să fie mult mai mare. Şi mai grav este că majoritatea celor care aleg să plece din ţară au vîrsta între 35 şi 37 de ani, deci sunt persoane în plină putere de muncă.

Pe de altă parte, fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze în România, care a ajuns la un raport de 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani fiind, la începutul anului, de 513.000 de persoane, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Astfel, în timp ce ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei s-a menţinut la aceeaşi valoare ca în 2017 (15,6%), ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în totalul populaţiei a crescut cu 0,4%, de la 17,8%, în 2017, la 18,2%, în acest an. Rezultatul este că raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018).

La ora actuală, în ţară avem circa 4,68 milioane pensionari şi doar 5,636 milioane de salariaţi activi, dintre care 1,143 milioane sunt bugetari, iar numărul acestora din urmă continuă să crească, intenţiile declarate ale actualilor guvernanţi confirmând acest fapt. Să ne reamintim că doar la Ministerul de Interne este preconizată angajarea, în acest an, a încă 6.000 de persoane, intenţia fiind că în trei-patru ani să fie încadraţi în structurile Ministerului 23.000 de oameni.

Este evident că, în aceste condiţii, numărul celor care suportă şi salariile bugetarilor şi pensiile tinde să devină insuficient şi, în lipsa unor politici publice care să atenueze această trendinţă, este tot mai probabil ca, mai devreme decât ne aşteptăm, să nu prea mai existe cine să plătească pensiile, indiferent cât de mari sau de mici ar fi acestea.

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie

5 Responses to Pensia ca pensia, dar cine o mai plăteşte?

  1. Tudor

    Cum se împacă „cele mai multe nationalitati conlocuitoare din Europa” cu fascismul?

    • Nicolae Nicolae

      Onorabile Domn, păi cu fascismul se împacă orice lichea, indiferent de cetățenie, ori naționaliate. Apoi din formularea Domniilor Voastre, se cuvine să înțeleg că vă frământă subiectul. Iar, mai apoi, mă întreb la care fascism vă referiți? Căci fascism înseamnă (cf. DEX): ”violență, cultul forței, intoleranță față de alte partide, promovarea rasismului”
      Eu cred că întrebarea s-a vrut retorică. Din nefericire, s-a vrut doar.
      E, ce să-i faci, atâta e, cu asta defilăm.

      • Tudor

        Adică Franța, ce recunoaște o singură naționalitate, este fascistă?

        • Nicolae Nicolae

          Am sentimentul că Domnia Voastră nu este suficient documentată și face afirmații inexacte. Naționalitate este cf. DEX: ”Comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui stat multinațional sau, ca minorități, pe teritoriul unui stat național.” Iar cetățenie este tot cf. DEX: Calitatea de cetățean al statuluĭ, indigenat, naturalizare, împămîntenire, supușie.
          Referindu-ne la Franța: ”În Franța, cetățenii pot avea cetățenie dublă sau multiplă încă din 2009. În această țară, „ius soli”, dreptul solului, se aplică fără vreo restricţie. Cei născuți în Franța obţin automat cetățenia franceză, indiferent de naționalitatea părinților.”
          Așadar afirmația Domniei Voastre că Franța recunoaște o singură naționalitate ESTE COMPLET ERONATĂ, cf. Donald Trump: FAKE-NEWS

  2. Oarecineva

    Romania are cele mai multe nationalitati conlocuitoare din Europa.Citeva sute de mii de noi locuitori ar prinde bine mai ales cind ei sind tineri si cu scoala si ceea ce este mai important au vointa de a lucra si inventivitatea de a creea singuri locuri de munca si venituri. Dar cu fascismul primitv din Romania ….