Parlamentul European, note de drum

Să vezi Bruxelles şi să nu vizitezi sediul Parlamentului European, e ca şi cum te-ai duce la Paris şi nu ai intra în Notre Dame. Mai ales că se poate vizita gratuit, individual sau în grup. Totul e să ai curiozitatea şi răbdarea necesare unei astfel de incursiuni într-unul din aglomeratele „temple ale politicii europene”. În plus, o informaţie sigură, direct de la sursă, nu face rău nimănui!

O vizită durează aproximativ două ore şi include, fireşte, o prezentare cu privire la rolul şi activitatea Parlamentului European. Este inclusă, de asemenea, o vizită în sala de şedinţe a Parlamentului, unde se pot urmări dezbaterile în direct, din tribuna rezervată vizitatorilor din hemiciclu. Iar dacă programul parlamentar o permite, vizita poate fi urmată de o întîlnire cu unul sau mai mulţi euro-deputaţi, de regulă, din ţara din care a sosit grupul de turişti.

Pentru noi, un grup consistent de clujeni (28 de persoane), rolul de cicerone i-a revenit, săptămîna trecută, doamnei Mariana Cosac, responsabilă cu sectorul românesc şi coordonatoarea unei echipe de 12 persoane, care se ocupă de primirea vizitatorilor. Doamna Cosac, fostă profesoară de chimie, lucrează la Parlamentul European din septembrie 2005. A ajuns aici în urma unui concurs organizat de Oficiul European de Selecţie a Personalului şi Parlamentul European. Într-o dimineaţă a auzit la radio o ştire în care se anunţa un concurs pentru ocuparea unor posturi la Parlamentul European. Şi-a trimis candidatura on-line, după care a participat la o probă scrisă şi la un interviu. Totul a fost organizat de instituţiile europene, fără implicarea autorităţilor din România. După cîteva luni, a primit o ofertă din partea PE, pentru un contract iniţial de 2 ani. Dar, ca să devină funcţionar european, a trebuit să mai treacă printr-o altă competiţie, dură, organizată de EPSO (Oficiul European de Selecţie a Personalului).

O mare parte din cele auzite la Parlamentul European le ştiam deja, însă am aflat şi multe lucruri noi, informaţiile primite fiind inteligent structurate şi explicate. Nu e cazul să detaliez activitatea Parlamentului, Comisiei Europene sau Consiliului European, dat fiind că oricine poate accesa site-urile acestor instituţii şi poate afla absolut tot ce îl interesează.

Parlamentul şi-a reluat activitatea oficial pe 1 septembrie. Cu doar două zile mai repede, pe 30 august, Jean-Claude Juncker a fost ales la preşedinţia Comisiei, iar Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afacerile externe şi politica de securitate. A urmat numirea colegiului de comisari de către domnul Juncker, colegiu ce va fi evaluat şi votat de deputaţii europeni. Şi, după cum se ştie, spre bucuria noastră, prin europarlamentarul Corina Creţu, României i-a revenit unul din portofoliile importante, cel al Dezvoltării Regionale. Din păcate, noua agendă de Comisar nu i-a permis deputatei noastre să-i întîlnească pe clujeni, dar doi dintre asistenţii domniei sale, Arena Stoenescu şi Mihnea Stoica (clujean get beget!) au făcut totul pentru ca vizita la Bruxelles şi la Parlament să se păstreze agreabile în memoria tuturor.

În ce priveşte sesiunea din acest an al PE, deputaţii europeni se vor concentra asupra reducerii emisiilor de CO2. Europa importă peste 60% din gazul pe care îl consumă şi 80% din petrol, prin urmare, o altă chestiune fierbinte la începutul toamnei va fi securitatea energetică. În centrul dezbaterii se va situa şi politica externă, în urma crizelor din Ucraina, Irak şi Gaza. De asemenea, se reiau şi inevitabilele dezbateri privind bugetul UE pe 2015, încercîndu-se o deplasare dinspre austeritate către creştere, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, fiind o prioritate.

În fine, dacă ai ajuns pînă la Parlamentul European, este păcat să ratezi o vizită la Parlamentarium, un spaţiu expoziţional dedicat artei şi diversităţii multiculturale.

În momentul de faţă, Parlamentariumul găzduieşte una din cele mai sincere expoziţii din Europa şi din lume, „Muzeul Relaţiilor Destrămate”. Iniţiată de către un cuplu croat care trecea printr-o dureroasă despărţire, colecţia călătoare de obiecte care simbolizează o relaţie ratată, a crescut încă de la începutul ei, din 2006, devenind un succes internaţional itinerant, bine primit în Paris, Londra, Singapore, Mexico City etc.

În Belgia, luna consacrată donaţiei diverselor obiecte pentru colecţie a fost un real succes, reuşind astfel să se formeze o colecţie belgiană cu mai mult de 50 de exponate adunate în Bruxelles. Obiectele sînt expuse în Parlamentarium alături de alte 50 de obiecte aparţinînd expoziţiilor precedente, donate de către inimile frînte de pretutindeni de pe mapamond. „Imnuri ale relaţiilor distruse, unite într-o limbă comună a iubirii şi a pierderii”, obiectele au devenit martorii şi naratorii unor traume personale sau naţionale. Fiecare colecţie tinde a fi, în mare, o reflecţie socială, culturală, politică. precum şi o realitate istorică a locului din care provine, povestind cîte ceva despre inima frîntă a unei ţări, din perspectiva omului de rînd. Expoziţia croată, spre exemplu, include o vastă varietate de obiecte reprezentînd o sumă de relaţii distruse de război.

Cîştigător al premiului Kenneth-Hudson în 2011 pentru cel mai inovator muzeu din Europa, Muzeul Relaţiilor Destrămate este o expoziţie deschisă publicului pînă în octombrie 2014 şi merită să fie văzută!.

M. Vaida