Optimismul, hărnicia şi certitudinea respectului între generaţii au dominat zilele de sărbătoare ale Fiilor Jucurilor

Optimismul şi hărnicia sunt doar două din componentele valorice ce definesc personalitatea locuitorilor din cele două Jucuri. Unul de Sus şi altul de Mijloc, despărţite de curgerea implacabilă a micului Someş, două sate surori, dar în acelaşi timp inconfundabile. Aici s-au deschis, sâmbătă şi duminică, nu doar uşile caselor părinteşti, ci şi sufletele mamelor, bunicilor, ale întregii comunităţi locale pentru a-şi primi, cu firească emoţie, dar şi cu alese bunătăţi, fiii risipiţi pe plăcutele, dar uneori şi obositoarele drumuri ale vieţi.

Întâlnirile de la Jucu, pe lângă romantismul adolescentin şi văditul raţionament al vârstnicilor, sunt „brodate”, an de an, de o adevărată explozie a modernului manifestat în arhitectura rurală. Frumoasele locuinţe, ridicate de-o parte şi de alta a asfaltului ce duce în… inima Jucului de Mijloc, îţi încântă privirile şi impresionează memoria aparatelor de filmat ce pot trimite în spaţiul public nu numai splendide imagini verticale, ci şi roadele de pe orizontală, din grădinile de zarzavaturi, ce pleacă zilnic, proaspete, spre pieţele consumatorilor clujeni.

Sâmbătă, generaţiile Jucului s-au întors la grădini, case, biserici, adică la locurile copilăriei, locuri ce îmbină modernul cu tradiţia, ba chiar şi cu statornicia, dacă luăm în considerare reperele optimismului, motivat prezentate de noul primar al comunei Jucu, inginer şi masterand în administraţie, Valentin Dorel Pojar, fiu al Jucului de Mijloc, cel care a adresat urarea de bun venit sutelor de participanţi la marea sărbătoare din pragul toamnei.

Sărbătoarea este un semn al cinstirii şi preţuirii generaţiilor trecute şi prezente, al obiceiurilor lăsate din vechime, căci prin ele ne identificăm spiritual ca şi comunitate, cu rădăcini înfipte adânc în istoria acestor locuri – sublinia primarul şi la festivitatea de deschidere a evenimentului similar trăit, duminică, de fiii Jucului de Sus.

Cele două evenimente au excelat şi prin similitudinea programelor care au început în lăcaşele de rugăciune, unde Cercul preoţesc al comunei a slujit Sfânta Liturghie. Parada portului popular, admirată în ambele localităţi, a fost prezentată de Ansamblul artistic „Jucu someşan”, iar la festivitatea de deschidere din Jucu de Mijloc au participat oficialităţi locale şi senatorul social democrat Alexandru Cordos, care a apreciat cu superlative hărnicia jucanilor şi spiritul competiţional al noii administraţii locale. În acest cadru a fost validată şi certitudinea respectului dintre generaţii, când mulţimea a aplaudat momentul conferirii de către şeful administraţiei publice de aici, Dorel Pojar, a Diplomelor de excelenţă şi a buchetului de flori familiilor ce au sărbătorit „Nunta de Aur”, în număr de trei la Jucu de Mijloc şi patru la Jucu de Sus. Tot aici, la centrul de comună, a primit respectuoase mulţumiri pentru faptele sale de arme singurul veteran de război în viaţă, domnul Ioan Baciu, în vârstă de 93 de ani.

Şi cum tineretul reprezintă viitorul, conducerea comunei a identificat 16 tineri care au primit… botezul majoratului prin diplome şi urări de succes în viaţă!

Pentru a-şi cinsti pe deplin istoria, la Jucu de Sus, Cercul preoţesc a ţinut un moment de reculegere la bustul ilustrului cărturar George Bariţiu, fiu al localităţii, iar la Monumentul Eroilor căzuţi în cele două Războaie Mondiale a ţinut o slujbă de pomenire, în ambele locuri Primăria şi Consiliul local depunând coroane de flori. În gropile comune de lângă monument se află şi osemintele a 200 de luptători necunoscuţi, care au primit aceeaşi gratitudine din partea celor prezenţi la această procesiune.

Spectacolele celor două zile, care au debutat la ora 13 şi au ţinut până seara târziu, au adus în faţa publicului, vizibil marcat de disconfortul termic, câteva ansambluri de valoare ale judeţului şi mulţi solişti îndrăgiţi, a căror prestaţie artistică a primit aplauze meritate.

Astfel, au urcat pe scena improvizată de la Jucu de Mijloc Ansamblul de dansuri „Muguri de Cătina”, o trupă tânără, în plină afirmare, însoţită şi de primarul Cătinei, Alexandru Bota; aici şi la Jucu de Sus au prezentat din bogatul lor repertoriu şi „Fiii Cămăraşului”, recent întorşi de la un mare Festival folcloric european desfăşurat în Polonia, de unde au venit cu Premiul special. Tot aici şi-a prezentat calităţile interpretative tânăra solistă a Ansamblului „Muguri de Cătina”, Ioana Ungureşan, apoi au intrat în scenă consacraţii interpreţi ai folclorului transilvan: Felix Gălan, Maria Golban, Dolfina Aştilean, Mariana Pop, Grupul „Izvoare” şi Familia Petreuş, care nu au adus cu ei doar nestematele Maramureşului, ci şi câteva melodii din Dobrogea şi chiar Ciocârlia. Pentru iubitorii folclorului din cele două sate au adus fragmente din bogatul lor repertoriu dansatorii maghiari din Vişa şi „Jucu Someşan”, un alt ansamblu care a prezentat recent, timp de patru zile, câteva din cele mai frumoase dansuri româneşti la Festivalul folcloric de la Belgrad. Am lăsat la urmă evoluţia plăcutei prezentatoare şi soliste Crina Varga şi pe cea a Marianei Morcan, care s-a convins că la Jucu de Mijloc sunt legumicultori reputaţi, fapt confirmat printr-o vânătă, de vreo 2 kg, oferită de un împătimit ascultător al melodiilor sale. Apropo de legumicultură, poate nu strica să se organizeze o expoziţie de roşii, ardei, vinete, varză, rădăcinoase şi alte zarzavaturi, dat fiind faptul că a venit vremea pusului pentru iarnă de către harnicele noastre gospodine.

La Jucu de Sus, pe scena construită doar pentru acest eveniment, prezentatorul programului, cunoscutul interpret Ioan Zăgrean, a invitat să urce pe scenă, alături de primar, vice şi consilierii locali, pe consilierii judeţeni Remus Lăpuşan şi Laura Pop, pe primarul municipiului Gherla, Ioan Neselean, alţi oficiali. Discursul primarului Valentin Dorel Pojar a fost şi mai consistent în sublinierea programelor ce se pregătesc a fi implementate pentru înfăptuirea înnoirilor aşteptate de cei peste 4000 de locuitori ai comunei. În sprijinul realizării acestora vine un buget mult mai generos, asigurat, în principal, din investiţiile numeroaselor societăţi comerciale ce-şi desfăşoară activitatea productivă în parcul industrial Tetarom lll. Infrastructura, învăţământul, sănătatea vor avea priorităţi bugetare. Dacă la Jucu a fost deschisă prima şcoală sătească din Transilvania, sublinia primarul, şcoala de azi trebuie să onoreze istoria, sens în care se vor face toate diligenţele pentru înfiinţarea unor clase de meserii la Jucu, aceasta pentru a convinge tineretul comunei să rămână aici, unde vor fi locuri de muncă la Bosch, De Longhi, Karl Heinz Dietrich, Mab Europe, Ecolor, Holver, Panemar, Ikea etc.

La Jucu de Sus, nu au mai cântat Felix Gălan, Crina Varga, Maria Golban, ei fiind înlocuiţi cu Ioan Dordoi, Andreea Ciupe şi Ana Ilca Mureşan. Recitalul acestora, al Dolfinei Aştilean şi al Marianei Morcan, au mulţumit exigentul public, care a primit din partea organizatorilor acelaşi… meniu ca la Jucu de Mijloc: tocană de oaie şi porc la ceaun şi bere rece, drept antidot la multele grade celsius…

În ambele localităţi s-a jucat seara cu taraful lui Siminic, cei de faţă au urmărit focul de artificii, iar balul tinerilor a tras cortina şi peste această reuşită ediţie a Fiilor satelor de la Jucu.

Pagină realizată de Dumitru VATAU