O altă utopie: învăţarea online în comunităţile sărace. BOR-ul, încă un derapaj!

De câteva zile, laudele nu mai contenesc. Reportajele, nu multe, nu au cum să fie multe, pun pe tapet introducerea tabletelor pentru învăţarea online, în câteva unităţi şcolare din ţară, dar nu din zone defavorizate. Lauda este echivalentă cu marea prostie omenească. Aceste tablete trebuiau introduse în şcoli nu acum, ci cu mulţi ani în urmă. Odată introduse, nu s-ar fi ajuns la decalajul existent între rural şi urban. Decalaj vizibil mai ales în perioada susţinerii examenelor. Evaluarea naţională este şi cea mai încercată, dovadă rezultatele mediocre ale elevilor din rural.
Să revin însă la introducerea tabletelor. Demersul este binevenit, apropiind elevii din rural de cei din urban. Practic, este o utopie, demers greu de realizat, dacă nu chiar imposibil, motivele fiind toate, obiective. Şi asupra lor m-am oprit şi într-un alt editorial.
În România anului 2019 existau peste 1000 de localităţi fără apă curentă, cu toalete în curte şi nu cred că situaţia s-a schimbat din august 2019 şi până în prezent. Unele nu au nici curent electric, opaiţul fiind rezolvarea cotidiană, respectiv soba cu lemne, dacă le au şi pe astea. Şi în aceste cazuri avem nu o problemă, ci mai multe probleme. Şi grave. Sunt lipsuri prezente în mediul rural şi în localităţile suburbane, în zone şi regiuni defavorizate economic, de înalt risc social, cu spaţii educaţionale la pământ şi, ce este mult mai grav, fără rezultate şcolare. Lipsa acestora din urmă se explică şi prin absenţa cadrelor profesorale calificate, un profesor predând patru sau chiar cinci materii! Vă place? Cu siguranţă că da, din moment ce timp de peste 30 de ani, nu aţi făcut nimic pentru aceste zone şi locuitorii lor. La urma urmei, câţi profesori ar urca şi ar opta pentru o şcoală într-o zonă defavorizată? Vă spun eu, niciunul. Urmarea este uşor de ghicit, ea regăsindu-se în abandonul şcolar. Mai mult chiar…Pentru mulţi elevi din mediul rural, clasa a 8-a reprezintă, e dureros ce spun acum, finalul studiilor. Le rămân doar două opţiuni, fie munca în gospodăriile proprii, fie emigrarea. Acesta este cadrul în care Ministerul Educaţiei vrea să introducă tableta, calculatorul, în zone în care picior de televizor sau telefon încă nu a călcat. Aceşti elevi absolvenţi de opt clase vor îngroşa rândurile analfabeţilor funcţionali. Cum rândurile analfabeţilor funcţionali vor fi îngroşate şi de elevii absolvenţi de opt clase din urban. Afirmaţia se poate verifica prin rezultatele obţinute la evaluările naţionale din anii trecuţi, respectiv din examenele de bacalaureat, slabe, foarte slabe spre mediocre. Am să vă ofer un singur exemplu din sutele care pot fi date. Anul trecut, în judeţul Cluj, în patru comune-Moldoveneşti, Căşeiu, Suatu, Pălatca-niciun elev nu a luat notă de trecere la evaluarea naţională! Deşi vorbim despre comune bine aşezate, apă, curent, canalizare…Ideea cu tabletele pentru învăţământul gimnazial este excelentă, materializabilă în zonele în care curentul electric este introdus. Ne aflăm în faţa căruţei pusă în faţa calului. Au fost puse în discuţie şi modurile în care se vor desfăşura examenele finale ale claselor a 8-a, respectiv susţinerea bacalaureatului. De câte săli de clasă este nevoie? Şi unde nu ai universităţi, unde se vor susţine examenele, mergând pe ideea unui număr de 10 elevi într-o clasă. Poate pe stadioane, gazonul de joc şi în tribune…Şi-atunci, de câţi profesori observatori ai nevoie? Se gândesc cei din Ministerul Educaţiei la aceste aspecte? Sigur, nu.
În fine, BOR-ul a luat-o pe arătură rău de tot. În data de 3 aprilie, 2020, preşedintele Iohannis a promulgat legea potrivit căreia devine obligatorie organizarea în şcoli, cel puţin semestrial, a unor programe pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţia sexuală pentru copii. BOR-ul consideră aceste programe pentru viaţă şi sănătate drept “un atentat asupra inocenţei copiilor”! Să fim serioşi. Atentatele asupra inocenţei copiilor sunt produse de preoţii ortodocşi pedofili, cazurile sunt multe şi însemnate ca nume. Vrea cumva BOR-ul să dau exemple recente de preoţi ortodocși pedofili? Nu cred…Le recomand să vizioneze două filme, Un pas în urma serafimilor, respectiv După dealuri, bazate pe fapte reale. Dovezi ale unui conservatorism dus şi rămas la extrem. Biserica ortodoxă, în ansamblul ei, deşi suntem în secolul XXI, dovedeşte prin poziţiile adoptate (vezi şi Cazul Colectiv), un singur lucru, că nu s-a adaptat deloc secolului prin care trece, că a rămas mult, foarte mult în urmă. Că oamenii trebuie să rămână închistaţi în dogme şi cutume. Lipsa de cultură duce la înrobire mai uşoară. Şi pe lipsa de cultură a maselor, mizează şi BOR-ul.