Nici usturoi n-a mâncat…

Organizarea jalnică (voită sau nu) a alegerilor europarlamentare din străinătate, treabă care a indignat opinia publică nu numai din România ci şi de peste hotare, denotă – cred eu – fie indolenţa, fie prostia, fie amândouă la un loc a celor responsabili. Nu aş fi insistat asupra acestui subiect, comentat şi răscomentat de toată lumea, dacă nu m-ar fi enervat poziţia de ultimă oră a unuia dintre principalii responsabili: Teodor Meleşcanu.

Actualul ministrul de Externe, ajuns la respectabila vârstă de 78 de ani (dar ce poţi să faci? nu întotdeauna vârsta înaintată este însoţită de înţelepciune) susţine că Ministerul pe care îl conduce nu are vreo vină în toată tevatura. Două sunt argumentele sale. Primul – referendumul a triplat timpul de votare.

Al doilea – Ministerul are doar “obligaţii logistice”, de asigurare a numărului de secţii, ştampile, buletine de vot. Să le luăm pe rând.

Primul – o prostie. Oricine a fost la vot (în ţară, nu neapărat în străinătate) a putut constata că votarea propiu-zisă nu a fost influenţată nici de înmânarea a încă două formulare (cele pentru referendum), nici de ştampilarea acestora şi nici de introducerea lor în urne. În ţară nu s-a auzit de nici o întârziere din acest motiv, pur şi simplu fiindcă lucrurile au fost suficient de bine organizate, au existat destule secţii, ştampile, formulare sau orice altceva.

Al doilea – o altă prostie. Din moment ce Ministerul are “obligaţia logistică” de a stabili numărul de secţii, discuţia se încheie aici, indiferent dacă numărul acestora a fost dublat, triplat sau nu în Anglia, Belgia sau mai ştiu eu unde. La Berlin s-a stat peste 5 (cinci) ore până s-a ajuns la vot, şi asta nu din cauză că a durat cine ştie cât votul propriu-zis, ci fiindcă nu au existat destule secţii de votare. Punct. Desigur, obligaţia de a stabili numărul secţiilor revine ambasadelor, dar acestea nu sunt oare coordonate de Ministerul de Externe?

La cele două de mai sus, să mai adăugăm încă una: Teodor Meleşcanu susţine că peste hotare a existat “turism electoral”. Haida de! “Turismul electoral” a fost inventat aici – şi chiar nu vreau să mai spun de care partid – şi semnifică, până la urmă, votul multiplu: un individ votează acasă, iar apoi şi în altă localitate. Asta nu are nici o legătură cu un grup de oameni care au mers în aceeaşi maşină la vot, fiindcă nu aveau o secţie de votare unde locuiau.

Oriunde în lume – desigur, poate că nu în Venezuela – oricare ministru implicat într-o asemenea harababură şi-ar fi dat singur demisia. În caz contrar, ar fi fost rapid demis. Asta nu se întâmplă şi la noi, alianţa PSD – ALDE alegând să-l menţină în funcţie pe titularul de la Externe. Nu trebuie să fii genial ca să-ţi dai seama că această atitudine nu face decât – pe de o parte – să crească suspiciunea privind o posibilă rea intenţie privind participarea la alegeri şi – pe de altă parte – să accentueze lipsa de simpatie de care se bucură dânşii.

Însă, din câte se pare, ei duc lipsă nu doar de genii, ci şi de persoane cu un elementar bun-simţ politic. Sau de alt fel.

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie

One Response to Nici usturoi n-a mâncat…

  1. Rottendame

    Meleşcanu şi bunul simţ! Hai să fim serioşi!