Nemulţumitul de serviciu

Liderul UDMR Kelemen Hunor pare hotărât să nu renunţe la mesajele de o obrăznicie ieşită din comun la adresa României. După ce, în toamna anului trecut, cu ocazia lansării candidaţilor Uniunii pentru parlamentare, a ales să lovească în ziua simbol a românilor – 1 Decembrie 1918 -, arătând că această zi reprezintă o înfrângere pentru maghiari şi că aceştia pot respecta suveranitatea României numai dacă se va ţine cont de promisiunile făcute în 1918 la Alba Iulia, săptămâna trecută, cu ocazia Congresului minorităţilor de la Cluj-Napoca, liderul UDMR a declanşat un nou atac.

De data aceasta ţinta lui Kelemen Hunor a fost diplomaţia românească. El a încercat să-i convingă pe participanţii la Congres că „aproape nimic nu este în ordine” în privinţa minorităţilor şi că se minte în aceea ce-i priveşte pe maghiari. Hunor a mai transmis că maghiarii nu pot afirma ceea ce diplomaţia românească exprimă şi anume că problema minorităţilor este rezolvată, iar România ar putea fi un model din acest punct de vedere. O atitudine pe cât de parşivă pe atât de periculoasă din partea lui Kelemen Hunor. Şi nu întâmplătoare. Liderul UDMR a ales ca ţintă diplomaţia română tocmai pentru încerca să pună sub semnul întrebării credibilitatea ţării noastre pe plan european, în acest context extrem de important când România încearcă să se repoziţioneze în cadrul UE. „Se minte în ceea ce ne priveşte”, a afirmat Kelemen Hunor de la tribuna Congresului FUEN – Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene.

Chiar dacă liderul UDMR nu vrea să recunoască, în România lucrurile sunt mai mult decât evidente în ceea ce priveşte sistemul de protecţie a minorităţilor. Astfel, minorităţile din ţara noastră, care constituie un procent de 10 la sută din totalul populaţiei, pot studia în limba proprie la toate nivelurile, îşi pot utiliza limba în raport cu administraţia locală şi justiţie, iar mai nou a fost introdus acest drept şi la nivelul sistemului de sănătate. Mai mult, toate minorităţile naţionale din România au reprezentanţi în Parlamentul României, iar numeroşi membri ai acestora deţin funcţii cheie în stat. Tot pentru a veni în sprijinul minorităţilor naţionale, în România funcţionează Institutul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, ultimul fiind înfiinţat tocmai pentru a preveni eventuale derapaje care să afecteze membrii minorităţile naţionale. Kelemen Hunor a omis însă să le spună participanţilor la Congres aceste lucruri. Aşa cum, a omis să spună şi că municipiul Cluj-Napoca, gazda evenimentului FUEN, poate fi un model de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale şi de multiculturalism. Şi nu sunt deloc vorbe fără acoperire. Acest oraş a reuşit să creze prin măsurile luate în ultimii ani un cadru extrem de avansat care permite protejarea şi în acelaşi timp afirmarea identităţii fiecărei etnii.

Spre exemplu, maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, iar zeci de străzi din oraş poartă numele unor repere din cultura şi arta maghiară. Totodată, în Cluj-Napoca se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai, la toate nivelurile. Pe de altă parte, numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, iar o parte dintre monumentele din oraş sunt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare. De asemenea, Cluj-Napoca este un oraş în care funcţionează două teatre şi opere (română si maghiară), iar recent autorităţile locale au trecut la amplasarea de plăcuţe multiligve la intrările în localitate.

Cu toate acestea, Kelemen Hunor continuă să transmită mesaje neconforme despre situaţia minorităţilor în România. Îl invităm pe liderul UDMR să facă o comparaţie între situaţia maghiarilor din România şi cea a românilor din Ungaria şi să constate care dintre aceste etinii se bucură de mai multe drepturi.

Cosmin PURIŞ