Meduzul

Soţul meduzei…

Fabula jurnalistică spune că a fost descoperit un virus. Gigant. Micuţii japonezi ar fi dibuit o vietate care face legea în apele fierbinţi ale Ţării Soarelui Răsare. Mai precis, transformă amibele în pietre.

Numele şi prenumele: Medusevirus. Starea civilă: militar. Stare militară: serviciul nesatisfăcut şi tot atât de nesatisfăcător, cel puţin pentru H2O-ul care afectează organismele unicelulare.

Temeinic.

Am făcut o… ievaluare din lumea paralelă medusei, femeia cu părul de şarpe din mitologia greacă, care, când te priveşte în ochi, te transformă în bolovan. Uimit! Că se poate şi aşa ceva. În lume oamenilor, medusa-bărbat nu are târâtoare în podoaba capilară lipsă. Ci bube. Pe partea nevăzută a răutăţilor pe care le emană. În lume aparentă a a bipezilor din Ţărişoară, medusul mioritic şi-a câştigat o reputaţie de invidiat. Cu vorba… dulşie la concurenţă cu locatarul Cotroşenilor, ministeriabilul a plăsmuit o lume paralelă plină de cucuvele, atît pentru primul, cât şi pentru al doilea om din stat.

Cu siguranţă şi al treilea.

Susţinător al tuturor îmbârligăturilor din coama-i pleşuvă, şeful din această cameră l-a stâlpuit, până când, la… autoiavaluare, i-a deschis larg uşa batanto-glisantă a bucătăriei săracilor. Justiţiabilul independent de dependenţa celor care, în gaşcă, dau bice finanţelor, fondurilor de pensii cu piloane de lut cu tot, legilor doamnei cu balanţa, traseiste pe drumurile rămase în urmă de avansul economiei inexistente, se crede persecutat. Atît de Veorica cea cu Bileţelul, Draconul cu Mustaţă pe blid, cât şi de populaţia jurnaliştilor ne-acreditaţi. De ultima entitate nici că-i pasă, doar că s-au înmulţit protestele subordonaţilor liberi. Toţi ăştia scriu! Spada atârnă deasupra nodului, laţul se poate strânge în orice moment. De ce oare? Pentru că toate faptele bune se uită. Autolauda şi linsa la portiţa celor care l-au smuls din univ. dr. prof. ş.a.m.d. şi l-au medusat mai mare peste Codex Hammurapi a scos la lumina neagră a tartarului vrerea angajatului independent în slujba justiţiei reparatorii.

Pentru unii.

Cei puţini. Cei mulţi, trebuie să se mulţumească cu etica strâmtă, raţionalitatea iraţională şi legea strâmbată de dorinţele celor care s-au cocoţat pe minciună şi propovăduiesc adevărul îmbârligat. Zice textul de pe stelă: „Dacă un judecător va lua o decizie într-un caz, iar apoi se dovedeşte a greşi, va fi pus să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acestuia şi nu i se va permite să mai judece”.

Ei! Acum sunteţi siguri că nu voi fi acreditat la ministerul cu bubele despre care tocmai am făcut vorbire. Din acest motiv m-am… esprimat eufemistic, şi pentru a exersa puterea cuvintelor acoperitoare într-o viitoare dictatură. Om peri, de Vasile-Alecsandri?

Nu cred.

RADU VIDA