,,Lupii’’ din Parlament… hăituiesc ciobanii

 Se pare că ,,lupilor’’ din Parlamentul României le-a pierit apetitul pentru laptele, caşul, urda şi telemeaua de oaie indigenă, iar lîna şi pieile nu mai au valoare dacă a dispărut industria prelucrătoare, reprimată şi ea de revoluţia din decembrie 89, prin proclamaţia nescrisă a mormanului de… fier vechi.

Mioriţa autohtonă, ce se regăseşte în balade, folclor şi în realitate, stîrpită parcă deliberat după desfiinţarea CAP–urilor, care puteau deveni, de drept, potenţiale bunuri productive, aducătoare de profit pentru comunităţile locale, a început, în ultimii ani, să fie o prezenţă tot mai numeroasă şi agreabilă nu numai pe plaiul mioritic, ci şi în pieţele de desfacere a produselor lactate şi în carmangeriile României şi ale multor ţări arabe. Este un semn încurajator, că vom mînca miel şi pastramă din efectivele hrănite tradiţional, nu după reţetele mileniului trei, promovate de marii întreprinzători ai prezentului, ce vor să aibă monopol şi în acest sector zootehnic, iar… behăitul lor să dea fiori fermierilor români precum urletul unor haite de lupi în amurgul serii.

Dar, se pare că o ,,haită de lupi’’ bîntuie şi prin Parlamentul României, făcînd front comun cu vînătorii în controversata şi penibila acţiune de hăituire a ciobanilor, prin restricţionările completate Legii vînătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, al cărei art. 23, alin. 1, lit. c, spune că: ,,în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice este interzis păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie. Respectiva faptă reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1500 lei. Dacă se mai adaugă la această penalitate şi cîinele în plus, care păzeşte sau întoarce turma, proprietarul cu un efectiv de 50 de capete trebuie să-şi vîndă aproape jumătate din oi, miei sau berbecuţi ca să-şi plătească sancţiunile pecuniare.

Circulara trimisă în luna noiembrie de Gărzile Forestiere Judeţene, unităţi subordonate Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, către autorităţile publice locale a avut ca rezultat organizarea mitingului de protest din faţa Parlamentului, unde au participat peste 6000 de persoane, conform datelor oferite de Federaţia Sindicală a Crescătorilor de Oi din România, aici calculîndu-se şi ciobanii din cele cîteva autocare care au fost blocate la porţile Bucureştiului.

Din judeţul nostru au mărşăluit prin faţa impunătorului palat 300 de manifestanţi din zona Dejului, Turzii, Clujului şi de pe Cîmpie. Între nemulţumiţi s-a aflat şi Marinel Ban din Zorenii Mociului, membru în Asociaţia ,, Mioriţa’’ din această comună, la care sînt asociaţi deţinătorii unor efective ce numără peste 20 de mii de ovine. Nemulţumirea lui are un larg spectru agricol, subliniind faptul că trudeşte cu familia degeaba, patru anotimpuri, producînd grîu, orz şi porumb care sînt plătite cu 40–50 de bani kg, carnea de porc (crescut cu cereale ecologice), s-a blocat în pragul ajunului la 5 lei/kg, în timp ce procesatorii achiziţionează carnea din depozitele frigorifice ale europenilor (oare de aici vine şi mîncarea aceea otrăvită despre care pomenea, mai ieri, noul ministru al Agriculturii?), iar laptele produs în gospodăriile noastre este achiziţionat cu preţul unei jumătăţi de litru de apă plată!?

Preşedintele Asociaţiei ,,Poieniţa’’ din zona Turzii, unde pasc, produc lapte, lînă şi carne 200.000 de oi, Simion Moldovan, condamnă cu vehemenţă Ministerul Agriculturii şi parlamentarii care, în dorinţa lor de a promova investitori arabi în acest sector agricol, distrug milenara tradiţie a ciobănitului din ţinuturile româneşti, în loc să ne sprijine în reconstrucţia acelor complexe de creştere şi îngrăşare a berbecuţilor pentru a revigora exportul. Şi, trebuie să mai ştie legiuitorii noştri, că păşunatul pînă la căderea zăpezii nu aduce doar economii în bazele furajere, ci şi sănătate şi vigoare în dezvoltarea ţurcanei româneşti, care, prin mişcare şi păşunat liber, dă naştere la produşi viguroşi, capabili să reziste iernilor geroase şi verilor fierbinţi şi secetoase.

Cît despre cîini, baciul Simion spune că aceştia sînt servitorii turmelor şi nu aduc distrugeri arealului cinegetic, lupul, dar mai ales vulpile care sau înmulţit excesiv, ajungînd să-şi părăsească vizuinile şi să se „cazeze” în acareturile numeroaselor gospodării părăsite din satele noastre. Pe aceste animale dăunătoare trebuie să-şi consume muniţia vînătorii.

La acelaşi articol ce limitează numărul cîinilor la stînă, crescătorul de ovine M. Traian, din Mărişel, spune că în transhumanţă, sau în pastoralul alpin, numărul cîinilor este determinant în atacurile haitei de lupi sau a urşilor, care atacă nu numai oile, ci şi bovinele şi oamenii.

Şi, ca un corolar, la toate aceste încorsetări legislative oferite ciobanilor caree au protestat la Bucureşti şi care erau decişi să-i colinde cu nemulţumirile lor pînă la Crăciun pe parlamentari şi tehnocraţi, aceştia nu au ezitat să înfiereze nesimţirea aleşilor în a-şi potenţa veniturile şi pensiile, în condiţiile în care sărăcia din ţară provoacă victime şi drame fără precedent. Dacă articolele cu pricina nu vor fi abrogate pînă la 30 aprilie 2016, ciobanii sînt hotărîţi să-i… hăituiască ei pe „lupii’’ din Parlament.

Dumitru VATAU