Locuitorii din Chinteni – sufocaţi de gunoaie

• Pentru unii, salubrizarea e o afacere din ce în ce mai profitabilă •

În lipsa unui centru de colectare a deşeurilor, locuitorii Chinteniului stau, de peste două luni de zile, cu tomberoanele pline în faţa porţilor în speranţa că, într-o bună zi, firma de salubritate care operează în judeţ le va ridica gunoiul. Oamenii sunt disperaţi. Unii, mai inventivi, spun că şi-au depozitat gunoiul în spatele caselor, pentru ca, mai apoi, să-i dea foc. Sătenii spun că au plătit salubritatea pe întreg anul, chiar dacă s-a scumpit faţă de anul trecut şi dau vina pe primar, condiderând că este de datoria sa să rezolve problema.
Aproape că nu este poartă în Chinteni, în faţa căreia să nu zacă gunoiul – fie că e depozitat în tomberoane, fie că e ascuns privilor în sacii de plastic, aşezaţi în mormane. „De peste două luni nu ne-au ridicat gunoiul. Unii se scapă de el, aprinzându-l în spatele casei, dar noi nu avem unde să facem un aşa foc mare. Anul trecut, am plătit 120 de lei de familie, pe tot anul, dar în acest an ne-a cerut 120 de lei de persoană. Deşi am plătit pe tot anul, stăm cu gunoiul la poartă”, spune, indignată, Kiss Anna. O altă locuitoare, mama lui Szanto Ladislau, crede că mormanele de gunoi o să ajungă să blocheze străzile. „Tot aştept să vină, că nu mai ştim ce să facem. Nu e normal ce se întâmplă. Mormanele de saci de gunoi din faţa caselor sunt din ce în ce mai mari. Într-o zi, o să ajungă atât de mari încât o să ajungă să blocheze strada! Nu ştiu cine e de vină, dar cineva să facă ceva, numai să scăpăm de gunoi”, spune femeia. „Nu ştim ce să facem cu atâta gunoi. Îl ducem în spatele casei şi-l aprindem. Ce nu arde, punem la tomberon”, explică o vecină.
În lipsă de informaţii, oamenii încearcă să gestioneze problema cum pot. „Am sunat la firma de gunoi, dar ne-au trimis la primărie. De la primărie ne-a spus că vinovaţi sunt gunoierii. Nu ştim care e adevărul”, zice o alta.
Adevărul e că Primăria Chinteni a organizat o şedinţă în cadrul căreia să-i nformeze pe cetăţeni care este situaţia. Însă, puţini au fost cei care şi-au găsit timp să participe. „Ne-au spus că firma de salubritate nu vrea să încheie contract şi, în schimbul ridicării gunoiului, cer tot mai mulţi bani”, explică Ioan Gorea.
Am întrebat şi noi, la Primărie, ca să avem un punct de vedere oficial. Astfel, am aflat cum stă treaba. Primăriţa se plânge de faptul că firma de salubritate nu s-a prezentat la nici o licitaţie publică şi refuză, în continuare, să se prezinte la licitaţie, funcţionând doar pe bază de comandă, sumele fiind foarte mari. În contexul în care legislaţia prevede un contract ferm pentru fiecare operator, iar contractul nu se poate încheia decât pe baza unei licitaţii, primarul comunei, Lucia Suciu, a solicitat reprezentanţii Ministerului Mediului să ia act de această situaţie şi speră că Prefectura va declara situaţie de urgenţă pe acest subiect, iar autorităţile statului vor acţiona pe măsură. „Cea mai mare problemă pe care o avem la nivelul comunei Chinteni este colectarea deşeurilor menajere. Datorită lipsei unui centru de colectare a deşeurilor, despre care ştim cu toţii că n-a fost realizat la nivelul judeţului Cluj, am ajuns în această situaţie. Anul trecut am avut postat pe site-ul de licitaţii publice, acest serviciu de patru ori şi nu s-a prezentat nimeni. Operatorul care asigură salubritatea judeţului Cluj – (vin când cei de la Vereş Bratner, când de la Strict Prest), în momentul de faţă, funcţionează doar pe bază de comandă. Nu are un contract ferm, în ciuda prevederilor legale. Această situaţie este la nivelul întregului judeţ”, explică primarul comunei, Lucia Suciu. Aceasta se plânge de faptul că, în lipsa unui contract, gunoierii cer tot mai mulţi bani. „În luna ianuarie a cestui an, ni s-a emis o factură de 12.400 de lei, iar în luna august am avut o factură de 600.000 de lei. Aceste sume sunt total nejustificate, efectiv se modifică preţul de la o lună la alta. Locuitorii comunei Chinteni nu pot susţine un astfel de efort financiar, oricât de mult şi-ar dori. Plata, din bugetul local, este o plată ilegală pentru acest serviciu de salubritate. Am încercat să purtăm discuţii şi să stabilim o sumă pe care să o aduc la cunoştinţa populaţiei – şi, în definitiv, m-au întrebat, de mii de ori, de ce se procedează în acest fel. Fiecare firmă încheie contracte individuale cu persoanele – să ne uităm, de exemplu, la reţeaua de telefonie, de reţeaua de internet, de furnizarea energiei electrice – fiecare instituţie încheie contract cu fiecare persoană căreia îi oferă aceste servicii. De ce aceşti reprezentanţi ai firmei de salubritate nu încheie contract cu fiecare cetăţean? De ce implică primăria în toată această poveste, pentru că, în definitiv, primăria nu are nici o treabă, decât să respecte prevederile legale privind salubrizarea comunei. Consider că acest operator trebuie să încheie contracte individuale cu fiecare persoană, iar cei care nu-şi achită serviciile să suporte consecinţele. Până în acest moment, am colectat de la fiecare familie 125 de lei pentru un an de zile – iniţial, aşa stabilisem cu această firmă. Le-am spus cetăţenilor că este o discuţie provizorie, pentru că mă aşteptam ca înspre lunile de vară să vină să modifice preţul. Aceeaşi situaţie am avut-o şi anul trecut”, precizează primăriţa.
Dar, problema pare mai complicată şi cu iz…urât, de evaziune fiscală. „În momentul de faţă, domniilor lor (firma de salubritate – n.r.) ne aduc la cunoştinţă că avem o restanţă de 175.000 de lei prezentându-ne un bon de cântar, scris de mână, cu tonele de deşeuri ridicate, iar noi trebuia să facem plata în baza acestui bon. Pe deoparte, nu dispunem de această sumă, pe de altă parte, atât timp cât nu există un contract mă gândesc ce va spune Curtea de Conturi când va verifica aceste documente. Cum să plătesc unei firme pe baza unui bon de cântar, scris de mână, nici măcar un bon electronic. Care e certitudinea mea că, între timp, până în momentul în care a ajuns la rampă, maşina nu a colectat deşeuri din municipiul Cluj-Napoca?”, arată Lucia Suciu.
Potrivit acesteia, singura soluţie este decretarea situaţiei de urgenţă la nivelul comunei. „Am anunţat toate organele abilitate, de la nivelul judeţului Cluj şi aştept ca Prefectura să găsească o soluţie pentru această problemă. Totodată, am transmis Ministerului Mediului o petiţie, prin care am expus pe larg situaţia cu care ne confruntăm. Aştept să vină o comisie de la Bucureşti, pentru a remedia această situaţie.
Cum e posibil, ca la nivelul unui judeţ cum este Clujul, să avem un singur operator de salubritate?! Cum e posibil să nu se prezinte nimeni la licitaţie, cum e posibil să funcţionezi fără a încheia nişte contracte la nivelul unei comunităţi?! Prefectul mi-a promis că, în perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu toţi factorii de decizie, pentru a putea rezolva această problemă. În caz contrar, voi solicita Prefecturii să declare situaţie de urgenţă – prefectul este singurul care poate face ceva în condiţiile în care la nivelul judeţului nu există nici groapă de gunoi, nici un operator serios”, conchide primarul comunei.
Amintim că, aflat în vizită la Cluj, special pentru a se informa asupra situaţiei create la rampa de gunoi de la Pata Rât, privind formarea lacului de levigat, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a precizat că niciunul dintre cele şase depozite de deşeuri din judeţ nu este conform, situaţia respectivă fiind inadmisibilă. „Niciun depozit din judeţul Cluj nu este conform, sunt şase şi toate neconforme. Deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde, dar numai depozitarea lor într-un depozit conform nu s-a făcut. Sunt foarte întârziaţi cu punerea în aplicare a SMID-ului, au avut bani din fonduri europene pentru perioada 2007-2013, proiect care s-a fazat, nu s-a finalizat. Depozitul ar trebui să fie finalizat în 2020. Le voi face un grafic de lucrări celor de la Consiliul Judeţean Cluj şi vom veni în fiecare lună, alţii au făcut absorbţii de sute de milioane de euro, acesta de ce nu se poate face? De ce să punem sănătatea populaţiei în pericol? De ce nu sunt în stare responsabilii de aici, începând de la Primăria Cluj-Napoca şi de la CJ Cluj? Este inadmisibil. Să vedem dacă plouă cum toate deşeurile sunt în stradă. Clujul are situaţia cea mai grea, cea mai urâtă şi nu ştiu ce judeţ o să îşi mai permită să primească deşeurile din judeţul Cluj’’, a subliniat, luni, la Cluj, Graţiela Gavrilescu, precizând că va fi foarte drastică cu toate instituţiile Ministerului Mediului de la Cluj, dacă acestea nu îşi îndeplinesc atribuţiile.
Adriana STUPAR