La Dezmir, se modernizează… trecutul

Aici, lângă cupola albastră de unde avioanele îşi iau zborul spre meterezele lumii, creşte, precum Făt Frumos, Dezmirul, un sat ce vieţuieşte de prin anul 1315 în umbra Clujului, devenit, azi, un ospitalier spaţiu de refugiu al zonei metropolitane în care se construieşte mult şi frumos pe ambientala altitudine a dealului cu acelaşi nume.
În acest spaţiu geografic ce se doreşte a fi confundat ca şi cartier al marelui oraş transilvan, s-a modernizat infrastructura, s-au înfiripat mai multe societăţi comerciale, şi tot aici, prin 2005, s-a… născut ASDR-ul (Asociaţia pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale), al cărei obiectiv a fost şi este dorinţa să implementeze proiecte care să învie şi să aducă în actualitate tradiţiile, obiceiurile şi îndeletnicirile vechi ale satului românesc.
Şi cum primii paşi în viaţă sunt îndrumaţi de părinţi şi profesori, această responsabilitate, la asociaţia din Dezmir, şi-a asumat-o profesoara Viorica Rusu, cu un micuţ colectiv de doamne animate de dorinţa revitalizării unor meşteşuguri specifice zonei şi chiar să promoveze ideea antreprenoriatului generat de ateliere meşteşugăreşti.
„Cu paşi mărunţi, dar siguri, ne mărturiseşte preşedinta ASDR, doamna Viorica Rusu, am reuşit să amenajăm şi să dotăm necesarul atelier în care am început să şcolăm tineretul comunei şi judeţului, în lucru cu mărgele, cusătură manuală, ţesut în război tradiţional, pictură şi olărit”.
Dezvoltarea competenţelor teoretice şi practice a fost asigurată de specialişti de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi lucrători cu multă experienţă în domeniile amintite, care au reuşit să transmită secretele acestor îndeletniciri tradiţionale sutelor de tineri şi tinere care au absolvit aceste cursuri în săli ce seamănă mai mult cu un autentic muzeu de artă.
Revitalizarea tradiţiilor se adresează şi şcolarilor, sens în care asociaţia a organizat numeroase concursuri tematice, între care: „Obicei tradiţional din satul meu”, „Tabere de creaţie meşteşugărească şi de relaxare prin joc”, cursuri de bucătari, cu accent pe bucătăria tradiţională, participări la târguri, a fost organizată Ziua mondială a femeii din mediul rural, instruiri antreprenoriale în vederea demarării unor mici afaceri în domeniul meşteşugurilor tradiţionale şi alte genuri de activităţi prevăzute în statutul organizaţiei asociative.
Ultimul şi cel mai îndrăzneţ proiect, cu un eufemistic titlu: „Modernizăm Trecutul”, a început în ianuarie şi s-a finalizat în aceste zile, la cofinanţarea sa a participat şi Electrica SA în cadrul programului de granturi: „Electrica pune România într-o altă lumină”.
Acest proiect a urmărit conştientizarea tinerilor în legătură cu importanţa valorificării elementelor de patrimoniu cultural imaterial rural în domeniul modei vestimentare. Un număr de 15 tinere creative şi-au asumat această misie de a crea şi produce ţinute vestimentare moderne cu înserări de motive tradiţionale, sau ţinute influenţate de costumul popular.
Desigur, s-a lucrat cu suficientă migală pe componenta creativă, consumându-se 90 de ore doar pentru designul vestimentar susţinut de artişti plastici ai genului, iar inginerii textilişti şi experţi în cusătură manuală tradiţională au exersat zeci de ore pe diferite tipuri de cusături artizanale, uşoare nefiind nici orele de antreprenoriat ţinute de personal cu notorietate, care au expus şi sugerat diferite planuri de afaceri pentru moda vestimentară generată de acest proiect.
Şi uite aşa, din numeroasele aplicaţiile practice ale instruirii s-a obţinut prima colecţie de haine promovate de tinerele creatoare de modă de la Dezmir, iar frumoasa şi eleganta colecţie realizată de Cristina Bordea, Dorina Cenan, Maria Chiorean, Adria Deji, Alexandra Dobra, Iulia Filip, Anda Florean, Ioana Iancu, Claudia Ioncu, Aurora Indolean, Arabela Matei, Mirela Pop, Ana Maria Petruş, Roxana Ţucudean şi Oana Miron, au fost prezentată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din municipiul Cluj–Napoca, în cadrul conferinţei „Motivele tradiţionale româneşti sursă de inspiraţie pentru modă”. Bucuros şi chiar benefic fiind şi faptul că deja au apărut semnalele componentei antreprenoriale, pe care creatoarele va trebui să le onoreze.
Participând, în wekeend-ul trecut, la evenimentul marcat de finalizarea acestui interesant proiect, excelent coordonat de doamna prof. Viorica Rusu, în colaborare cu expertul contabil Eugenia Pop şi instructorii: Livia Filip, Ana Fabian, Tunde Vitz, Laura Trosan şi Laura Incze, am reţinut şi câteva din bucuriile manifeste ale unor tinere cursante. Claudia Ioncu: „Atelierul de meşteşuguri de la Dezmir este un ambient familiar, în care m-am reîncărcat mereu pozitiv în ultimii 10 ani”. Aurora Indolean: „M-am întors din nou în sat, iar în cadrul acestui proiect am realizat, între altele, o vestă şi un pantalon cu motive tradiţionale, a căror flori şi culori simbolizează feminitatea, semnul vieţii liniştite, al destinderii, bucuriei şi seninătăţii”. Arabela Matei: „Posibilitatea participării mele la aceste cursuri a însemnat materializarea unei dorinţe şi a unui vis mai vechi de a concretiza pasiunea mea pentru tot ce înseamnă artă şi tradiţii. Am ales o creaţie simplă care din punct de vedere cromatic reprezintă natura şi liniştea, iar elementele cu motive tradiţionale semnifică înţelepciunea, originea vieţii, inteligenţa, dar şi un amestec de iubire, pasiune, luptă şi chiar echilibru…”.
Aşadar, „Modernizăm Trecutul” este o simbolică şi generoasă încununare a tradiţiei cu modernismul, o lecţie de bun gust al generaţiilor trecute pe care Viorica Rus şi dezmirencele sale vor s-o brenduiască în viitor.
Dumitru VATAU