JOCUL SATULUI la Frata

De 12 ani încoace, sărbătoarea jocului popular tradiţional rămâne o permanentă şi frumoasă provocare pentru jucăuşii de pe câmpie. Nu cred că sunt multe aşezări în această zonă, în care să nu vezi iubitori de cântec şi dans popular participând la Festivalul „Jocul Satului”, desfăşurat în ultima duminică a lui iulie la Frata. Şi ediţia din acest an şi-a avut încărcătura sa emoţională, generată de la primele ore ale dimineţii, când alaiul muzicanţilor şi artiştilor prezenţi la acest mare şi bine organizat eveniment cultural-artistic transilvănean au încins o mare horă în livada pomicolă a lui Câşu, din Bercheşu. În hora dimineţii s-a prins a dănţui şi animatorul acestui festival de tradiţie, primarul comunei, Vasile Trif, etalându-şi disponibilităţile artistice şi parlamentarii Clujului, Alexandru Cordoş şi Marius Nicoară, prezenţi la eveniment.

Călăreţi tineri şi viguroşi, precum caii semeţi de sub şeile lor, au dat startul paradei portului popular. În numeroase căruţe trase de bidiviii localnicilor au luat loc artiştii ansamblurilor venite din Ceanu Mare, Apahida, Soporu de Câmpie, Sărmaşu, Reghin şi Frata, care au prezentat publicului din Bercheşu, Frata şi miilor de fii ai satelor sosiţi la această mare întâlnire de peste an, tot ce-i mai frumos din zestrea îmbrăcăminţii lor de sărbătoare, moştenită sau nou cusută, cu respectarea meşteşugului de odinioară.

De aici, din Bercheşu, Soporu de Câmpie şi din alte localităţi învecinate, toate drumurile au dus către scena frumos ornamentată de lângă Căminul cultural Frata, unde, în deschidere, preoţii comunei au ţinut o slujbă religioasă pentru luare aminte şi sănătatea spirituală a comunităţii, iar primarul comunei, domnul Vasile Trif, după ce a salutat oficialităţile şi numerosul public care a îndurat căldura zilei, a coborât pe platoul din faţa scenei cu diplome, trofee şi premii, pe care le-a înmânat ca semn de mare preţuire celor 27 de familii ale comunei Frata, care au împlinit respectabila vârstă de 50 şi 60 de ani de convieţuire. Pentru aceste perechi vârstnice, cu tâmple argintii, exemple de urmat – care, aşa cum sublinia şi preotul Nicolae Tuşa Paşca după slujba oficiată nu au avut o viaţă uşoară, însă cu puterea minţii şi braţelor au învins vicisitudinile vremurilor, asigurându-şi cele necesare traiului, crescând copii sănătoşi, harnici şi respectuoşi – conducerea comunei a oferit o masă de aleasă cinstire, unde s-a închinat şi un pahar cu licori pentru sănătate şi viaţă lungă celor sărbătoriţi cum se cuvine, iar pentru liniştea celor curioşi, tot ceea ce s-a pus pe masă în această zi a fost asigurat de sponsori.

Revenind la alocuţiunea primarului Ţâlie, cum îi spun sătenii şi prietenii, cel care conduce destinele comunei de 12 ani, acesta reamintea că aurul şi banii se păstrează în seifuri, în schimb cultura tradiţională românească are drept pavăză „Tezaurele Umane Vii”. Şi, cum din 2008 şi până acum 48 de români au fost gratulaţi cu acest titlu, recunoscut de UNESCO, între ei se regăsesc patru locuitori ai comunei Frata: Vasile Soporan, Dumitru Moldovan, Elisabeta Rusu şi Alexandru Ciurcui, rapsozi, jucăuşi şi ceteraşi, toţi premiaţi de conducerea comunei în acest cadru festiv, unde de aceleaşi onoruri s-a bucurat şi fiul satului, Gheorghe Rusu, în vârstă de 89 de ani, care a fost, între altele, timp de şase ani, ambasadorul României în Japonia.

Aceste momente ceremoniale s-au constituit în tot atâtea însemne ale recunoştinţei, consumate şi ele în aplauze, precum jocul şi cântecul adus la rampă de numeroasele ansambluri, solişti şi instrumentişti care au bucurat şi în acest an inimile şi aşteptările localnicilor şi ale sutelor de fii ai acestor locuri, reîntorşi la sfârşit de… cuptor la vatra străbună. Vatră ce prinde mai multă vigoare şi modernism, atât prin investiţiile făcute de administraţia publică de aici, cât şi prin interesul şi eforturile financiare ale celor peste 800 de mici fermieri, care nu au primit subvenţiile promise nici până acum în totalitate (?!), dar care continuă să dezvolte zootehnia şi culturile cerealiere şi în acest an agricol, ce se anunţă destul de roditor în Câmpia Transilvană.

Desigur, în prim plan s-a aflat Ansamblul de dansuri tradiţionale din Frata (în care activează şi familia premiată, Ioan şi Ileana Moldovan), o formaţie ce respectă cu sfinţenie jocul strămoşesc, care se cultivă nu numai în familie, ci şi în şcoală. Olimpia Mărginean, Eleonora Galea şi Traian Rusu ne-au convins că sunt rapsozi de mare valoare, iar cântecele Cristinei Beldean Moşuţan au primit aceleaşi meritate aplauze.

În „Jocul Satului” au fost aduşi şi elevii cu merite deosebite ai comunei, dar nu pentru a juca, ci pentru a-şi primi premiile în urma rezultatelor obţinute la învăţătură şi participarea cu bune rezultate la Olimpiadele şcolare ale anului de studiu încheiat. Au primit diplome, trofee şi premii elevii: Melinda Incze, Alexandru Iurean, Iacob Cristian Ilişan, Anamaria Bucur şi Corina Camelia Soporan.

Tarafurile comunei conduse de Lia Pop, Şandorică şi Gaciu şi-au prezentat propriile recitaluri, Lia Pop, beneficiind şi de lansarea CD-ului prezentat de Mircea Câmpean.

Dansurile au continuat cu formaţia „Joc de Ceanu Mare”; ansamblul de jocuri ţigăneşti „Manusi Sukar” a arătat vigoarea artistică şi dinamismul tinerilor din Soporu de Câmpie, iar formaţia „Dor” şi saxofonul lui Ionuţ Bocică au constituit alte atracţii ale programului în care şi-au probat virtuozitatea şi ansamblurile din Apahida, Sărmaş şi Reghin.

La reuşita acestei ediţii şi-au adus contribuţia şi interpreţii consacraţi ai melosului popular, Aurel Şuteu şi Sava Negrean Brudaşcu, iar formaţia „Diana Office” a delectat iubitorii muzicii uşoare. Dar tot jocul satului a încheiat această importantă manifestare cultural-artistică, ce a devenit emblematică în judeţul nostru prin strădania Primăriei, Consiliului local, Căminului cultural, Centrului de Informare Turistică Frata şi graţie sprijinului instituţiilor judeţene de profil.

Dumitru VATAU