Jocul satului la Frata – o mare sărbătoare a ultimilor ani

Tradiţia jocului la Frata este de-acum un bun cultural împământenit. Cu mic, cu mare, locuitorii satelor Bercheşu, Soporu de Câmpie şi Frata aşteaptă cu vădit interes ultima duminică a lunii iulie pentru a-şi îmbrăca frumoasele costume populare şi a întinde hora satului sub generosul soare al acestui anotimp cu iz tropical.
Jocul şi muzica populară par a aduce un fel de… plusvaloare în structura comportamentală a frătenilor, jocuri mai frumoase ca aici doar urcanii se laudă că mai au, dar instrumentişti ca… băndaşii lui Gaciu, Şandorică, Lia Pop şi Nonu nu prea găseşti pe Câmpia Transilvană – ne asigurau, duminică dimineaţa, doi dintre principalii animatori şi organizatori ai celei de-a XIII-a ediţii a „Jocului de la Frata”, primarul Vasile Trif şi secundul său, Grigore Pop.
De 13 ani de zile a fost branduit acest eveniment cultural– artistic, ce poate fi asemuit unui reuşit festival folcloric, dar a cărui misie este înnobilată cu dorinţa de a transmite tradiţia jocului şi cântului, precum lada de zestre, de la generaţie la generaţie, inclusiv dorinţa de perfecţiune, ce guvernează întregul univers socio-uman. Apropo de perfecţiune, la Frata ea are suficiente borne, nu doar simbolice. Bunăoară, infrastructura capătă an de an consistenţa dorită, drumurile cunosc un viguros proces de modernizare, reţeaua de apă potabilă acoperă nevoile de consum gospodăresc, reţeaua de canalizare se află în probe funcţionale, şcolile şi lăcaşurile de cultură se ridică la standardele exigenţelor europene, iar sănătatea, comerţul şi serviciile comunitare sunt şi ele pe drumul cel bun.
Jocul şi buna dispoziţie îşi au şi ele propriile dimensiuni la Frata chiar şi în anotimpul recoltării bobului de grâu purtător al gustului de pâine proaspătă, al fructelor ce împovărează crengile prunilor şi merilor, al ciorchinelor de struguri ce-şi adună dulceaţa şi aroma din razele soarelui generos. Dar rezonanţa fenomenului scenic al lui iulie 2017 a fost amplificată de suportul financiar asigurat de numeroşi sponsori şi bugetul local.
De altfel, în mesajul de deschidere al acestei ediţii, ce-şi are vârsta egală cu vechimea în funcţia de primar a iniţiatorului acestei manifestări artistice, domnul Vasile Trif a mulţumit oamenilor de bine care sprijină promovarea tradiţiilor valoroase ale comunei, cu aceeaşi gratitudine adresându-se colaboratorilor săi în această reuşită, respectiv conducerii Căminului cultural, Centrului de informare turistică, ansamblului artistic, tarafurilor din comună, Consiliului local şi locuitorilor, mici şi mari, ce dinamizează prin prezenţa şi aplauzele lor întreaga… reţetă scenică.
Şi în acest an, pe scena cu un mare umbrar tricolor, gândit de şeful administraţiei locale cu vreo cinci ani în urmă, au urcat artiştii, oficialităţile, premiaţii şi personalităţile comunei după ce călăreţii, căruţele împodobite cu tricolor, ţesături naţionale şi purtătorii costumelor tradiţionale au parcurs lungul traseu al paradei portului popular pe itinerariul Bercheşu – Frata.
Ca şi în ediţiile trecute, după ceremonialul religios oficiat de preoţii comunei, au fost felicitate şi premiate şapte cupluri care au împlinit 50 de ani de convieţuire şi alte opt cupluri cu 60 de ani de trai împreună, cărora pe lângă flori şi diplome de excelenţă, conducerea comunei le-a dăruit şi câte 400 lei însoţiţi de urarea de Mulţi Ani Fericiţi!. În acelaşi cadru au fost oferite premii celor şapte elevi care au luat note de 9 la evaluarea naţională, olimpicilor la matematică şi elevilor cu performanţe sportive de nivel judeţean.
Pentru merite deosebite pe tărâm cultural au mai primit diplome de excelenţă Lia Vasile Pop, Iuliu Gheţi, Valentin Moldovan şi domnul Gheorghe Rusu, fiu al comunei, fost ambasador al României în Japonia şi reprezentant comercial în multe state din Asia, Africa şi Australia. Doctor în inginerie economică şi marketing, prof. univ. Gheorghe Rusu, pe lângă lucrările de specialitate publicate, lucrează acum la o istorie a comunei Frata, în care sunt demonstrate originile dacice ale acestor locuri şi ale locuitorilor. Vigoarea fizică şi intelectuală a diplomatului din Frata, aflat la 90 de ani, este certificată de longevitatea bunicului din partea mamei, care a trăit 107 ani, şi a celui din partea tatălui, care a trăit 116 ani. Diplomă de excelenţă a primit şi pictorul spaniol Luis Garcia Camarera, care-şi are… jumătatea din Frata.
Din cuvântările invitaţilor am reţinut gândurile d-lui Traian Vamoş, care a mulţumit primarului Vasile Trif pentru monumentul ridicat în Valea Sângelui, locul unde în 1848 au fost executaţi 40 de români de oştile ungureşti. La locul stropit cu sângele martirilor, sugera vorbitorul, profesorii de istorie pot ţine ore cu elevii, in memoriam, precum ţin preoţii parastasul de pomenire în 29 iunie.
Un alt gest frumos a aparţinut PSD-ului Cluj, care l-a felicitat pe primarul PNL de la Frata pentru modul exemplar în care gestionează problemele comunei şi organizează această zi a fiilor satelor.
Pagina artistică a zilei a fost deschisă de tarafurile reunite ale comunei, în distribuţie redusă, care şi-au început repertoriul cu minunata Baladă a lui Ciprian Porumbescu, continuând cu melodiile ce I-au consacrat ca instrumentişti virtuozi. Apoi, prezentatorul Traian Rusu a invitat pe scenă Ansamblul de dansuri tradiţionale din Frata, Ansamblul „Jucăuşii de pe Someş”, rapsozii populari Olimpia Mărginean, Eleonora Galea şi Traian Rusu, formaţia „Dor” cu saxofonistul Ionuţ Bocică, dar şi formaţia de jocuri ţigăneşti „Mănuşi Sukar” din Soporu de Câmpie. La temperaturi mari, atât la propriu cât şi la figurat, au cântat Cristina Beldean Moşuţan, Ioana Maria Câmpan, Cosmin Mocean şi au jucat dansatorii din ansamblurile „Doina Sărmaşului”, „Someşul” Apahida, apoi Diana-Nap Pop Dance; recitalul extraordinar susţinut de Tinu Vereşezan şi lansarea CD-ului Traian Rusu au încheiat spectacolul, jocul satului extinzându-se ca dimensiuni şi timp până spre orele mici ale nopţii.
Dumitru VATAU