Iohannis și „reflexele autocratice”

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, PNL este în a treia lună de scădere în sondaje, de la peste 47% în ianuarie la 33% în martie. În schimb, după o scădere puternică în vara anului trecut, PSD se menține acum în jurul a 25 de procente. Se pare că acest fapt îl macină Iohannis, deoarece PNL ar putea pierde viitoarele alegeri locale și parlamentare, iar dacă PSD revine la guvernare nu-i exclus un demers de suspendare a președintelui. Evident, el îşi dorește să mențină „guvernul meu” la conducere nu datorită combinațiilor din Parlament, ci în baza votului cetățenilor.
Așa se explică reluarea atacurilor față de PSD și reacția avută la adresa Curții Constituționale a României, după decizia de neconstituţionalitate privind “amenzile pandemiei”. De altfel, Iohannis s-a manifestat virulent la adresa PSD şi după adoptarea tacită de Camera Deputaților a proiectului de lege privind autonomia zonei formată din județele Mureș, Covasna și Hargita, prezentată de apostolii hungarismului sub numele de „ținutul secuiesc”. „PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul Ungurilor”, acuza Iohannis. Numai că afirmațiile lui sunt doar exagerări sinistre. Faptul că aberantul proiect de lege privind autonomia celor trei județe din Transilvania a fost adoptat tacit de Camera Deputaților nu înseamnă că în România s-a și creat o zonă autonomă. Până acolo mai era nevoie de aprobarea Senatului, iar apoi urma ca legea să ajungă chiar la Iohannis, pentru promulgare. Numai că locatarul de la Cotroceni a profitat de ocazie, pentru a puncta electoral în folosul PNL, proferând acuzații de trădare a interesului național.
Apoi, Iohannis și-a întărit atitudinea vituperantă la adresa social-democraţilor, în contextul pronunțării de CCR a deciziei amintite. „Nu mai este un secret pentru nimeni că PSD a infestat cu persoane obediente până și cele mai importante instituții ale statului român”, spunea el din studioul amenajat la Cotroceni. El a lansat câteva săgeți otrăvite și la adresa Curții Constituționale, pentru că și-a permis să-i desființeze cu unanimitate de voturi ordonanța cu amenzile. A zis Ioannis că este surprinzătoare perspectiva unor autorități care, prin misiunea ori prin natura lor juridică, au obligația constituțională de a nu pierde din vedere, atunci când iau decizii, interesul general al societății. Carevasăzică, după părerea fostului primar de Sibiu, judecătorii CCR nu mai trebuie să țină cont atât de tare de normele constituționale. Atunci, unde mai este statul de drept, pe care președintele îl invocă de fiecare data când are un interes?
Concluzia pe care au tras-o cele patru asociații ale magistraților, prin reacția avută luni față de atacurile lansate de președinte, premier și de alți politicieni la adresa CCR este că reflexele autocratice persistă încă în societatea românească, încălcările Constituţiei fiind scuzate în numele securităţii şi al “interesului poporului”.