Înălţimile lui Avram Iancu au fost ,,ocupate’’ de 20 de mii de participanţi la marea sărbătoare de la Fîntînele

Chiar dacă norii au dansat ameninţător pe înălţimile crăişorului Avram Iancu, iar temperaturile au coborît la 11 grade, toate drumurile au dus, duminică, la Fîntînele, unde istoria se împleteşte fericit cu verticalitatea brazilor pe aceste piscuri imense, cu tentă legendară, pe un eşafod cu mari virtuţi istorice, a cărei rezonanţă îşi are propria legimitate inconfundabilă.
An de an, la mijlocul lui iulie, Ţara Moţilor urcă la Fîntînele  pentru a comemora memorabilele fapte istorice, conducătorii înţelepţi şi martirii căzuţi pentru apărarea fiinţei naţionale, în anii 1848- 1849, cînd popoarele Europei s-au ridicat pentru libertate, egalitate şi fraternitate. Îndemnul tribunului: Sau punem pumnul în pieptul furtunii sau pierim, a dus la cea mai categorică victorie împotriva terorismului ungar ce vroia să domine şi Apusenii. Exterminarea visată de Vasvari, Kemeny, Bathory şi alţi gradaţi ai lui Kossuth, nu s-a îndeplinit, moţii lui Avram Iancu, le-au servit o adevărată lecţie de curaj şi vitejie în apărarea libertăţii şi bogăţiilor din această parte a Transilvaniei, izbînzile lui Avrămuţ fiind scrise cu litere de aur în istorie, unde poetul anonim a lăsat pildă şi în versurile ,,Să trăiască moţii/ Că au luptat cu toţii/ Colo-n Vîrvurele Sus/ la Fîntînele’’.

La 165 de ani de la eroicele evenimente trăite de contemporanii Iancului, a fost organizată cea mai frumoasă sărbătoare populară la Crucea ce îi poartă numele, cruce ridicată de familia Crişan din Mărişel în 1923, înlocuită în 1926, pentru ca în 1944 să se ridice actuala cruce din piatra munţilor, pe care sînt înscrise cuvintele ,,Sau punem pumnul în pieptul furtunii sau pierim’’, ea fiind un simbol al dîrzeniei şi înverşunării cu care au luptat moţii, pînă la sacrificiu, dar şi al moaţelor conduse de eroina locurilor, Pelaghia Roşu. Fapte ale victoriei şi gloriei obţinute în faţa vrăjmaşului vremurilor, care au fost comemorate cum se cuvine şi în această a 40-a ediţie, organizată exemplar de conducerea comunei Mărişel, cu sprijinul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Cluj şi a numeroşilor sponsori ce sprijină aceste manifestări istorice şi cultural-artistice, pentru care merită mulţumirile de rigoare.

Conform datelor oferite de reprezentanţii Ministerului de Interne, au urcat, duminică, la Crucea Iancului, aproape 20 de mii de clujeni, sălăjeni, bihoreni, din judeţele Alba, Bistriţa Năsăud şi Hunedoara, care au participat la slujba religioasă ţinută de un sobor de preoţi, la depunerea de coroane de flori de către Prefectură, Consiliul Judeţean, primăriile din zonă, Societatea  şi unele filiale ale societăţii Avram Iancu, Şcoala, Consiliul şi Primăria Mărişel, formaţiunile politice PSD,PNL,PRM şi PDL.

Programul zilei a continuat pe scena permanentă, acoperită, construită din iniţiativa primarului Traian Mariş, cel care a deschis programul prin anunţarea oficialităţilor participante la acest plăcut eveniment din fieful Apusenilor, salutînd prezenţa unor parlamentari, a reprezentanţilor Prefecturii, Consiliului Judeţean, a preşedintelui PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a preşedintelui PRM, Gheorghe Funar, a primarilor din Beliş, Rîşca, Măguri Răcătău, Călăţele, Căpuşu Mare şi Mănăstireni, a viceprimarilor din Turda şi Floreşti, a reprezentanţilor societăţii Avram Iancu şi serviciilor publice descentralizate ale judeţului, alte personalităţi din domeniul istoriei şi vieţii cultural – artistice şi ştiinţifice ale Clujului, subliniind moştenirea lăsată de crăişorul munţilor şi eforturile întreprinse de administraţia publică locală de a da noi dimensiuni valorice acestui spaţiu montan sfînt şi pilduitor. Adevărate lecţii de istorie nepieritoare au susţinut în prelegerile lor, prof. Nicolae Şteiu şi Teodor Şandor, doi cărturari care au scris mai multe volume despre istoria Apusenilor, iar prof univ. dr. Ioan Piso, şi el descendent al Apusenilor, preşedinte al fundaţiei  culturale ,,Roşia Montană’’ , a avertizat asupra marelui pericol pricinuit de vinderea aurului nostru şi al tehnologiilor chimice folosite în exploatare, cu efecte irecuperabile în plan ecologic şi uman.

Remus Lăpuşan, a fost succint, afirmînd că duhul lui Iancu îi întăreşte pe moţi în aceste vremuri marcate de multe incertitudini europene şi mondiale, însă vom învinge precum crăişorul nostru, lîngă a cărui cruce se închină cu respect şi pioşenie.

Maratonul cultural-artistic,(îmi place mult acest termen), a fost gîndit şi prezentat de cel care conduce cu profesionalism şi responsabilitate CJCPCT Cluj, Tiberiu Groza, care s-a întors de la Festivalul Naţional Hercules, cu noi dimensiuni valorice ce vor fi valorificate, şi care a adus la această ediţie a serbării de la Fîntînele, tot ce a crescut sub ochii săi, adică ansamblurile tinerilor artişti din Mărişel, Beliş, Gilău şi Floreşti, solistele Andra Mariş,de numai 5 ani, Lavinia Mariş, Livia Hetea, Dana Purcel, Adriana Irimeş, Sînziana Toader, Maria Grindean, Mariana Morcan, Angela Rusu, Ioana Budae, plusul valoric fiind asigurat de Grupul “Tulnicăreselor” din Gilău, de Vasile Coca, Aurel Tămaş şi Puiu Codreanu care a reuşit,prin repertoriul său, să urce publicul pe scenă, transformînd spectacolul într-o veritabilă horă a satului care s-a oprit la ora 21 şi 30 de minute, cînd comercianţii şi asociaţia meşterilor populari clujeni, îşi adunau recuzita, cu care vor urca duminica viitoare pe  muntele  Găina, ducînd acolo frumoasa ie românească pe care Tibi Groza o doreşte mult mai prezentă în garderoba româncuţelor noastre.
Dumitru VATAU