“Fiii Cămăraşului’’ – o mare sărbătoare în Cireşar

S-au cumulat ceva secole de cînd obştile Cămăraşului au biruit cu trudă asprimea vremurilor, însă fiecare generaţie şi-a lăsat ca testament virtuţile biruinţei şi dragostea, uneori însîngerată, faţă de acest ţinut românesc plin de tradiţii spirituale şi culturale. Povara veacurilor a dezvoltat fervoare şi curaj, energie şi un sentiment patriotic care alină orice durere în acest spaţiu transilvan de intersecţie a trei judeţe – ne mărturisea, cu aleasă mîndrie, primarul Cămăraşului, Marcel Iancu Mocean, la deschiderea celei de a lX-a ediţii a tradiţionalei sărbători ‘’Fiii Cămăraşului’’.

Şi dacă cultura modelează spirit şi conştiinţă, în Cămăraşu s-a plusat mult pentru revigorarea instituţiilor axate pe aceste coordonate valorice, dezvoltînd chiar dimensiuni europene în ceea ce priveşte confortul civic, ce păreau greu de atins cu 15 – 20 de ani în urmă. În 2015, Fiii Cămăraşului au descoperit vocaţia de europeni a celor rămaşi acasă, la vatra strămoşească, care nu mai este cufundată în noroaie, nu mai… cîntă cucuvelele prin podurile căminelor culturale abandonate, şcolile au confortul logistic necesar pregătirii la standarde înalte de exigenţă, iar dotările edilitar gospodăreşti precum apă, drumuri, gaze au deja lungimea celor trei importante aşezări ce compun această frumoasă unitate administrativ-teritorială.

Desigur, la evenimentul de duminică, primarul Marcel Mocean nu şi-a deschis agenda împlinirilor, deşi ele sînt vizibile şi de mare utilitate comunitară, în schimb a adresat ‘’Bun venit’’ la locurile copilăriei sutelor de… pribegiţi prin ţară şi pe afară, dorindu-le să se bucure, împreună, de una din cele mai frumoase zile din viaţa lor.

Şi chiar a fost una din frumoasele zile ale sfîrşitului de Cireşar, care a debutat cu invitaţia primarului de a urca pe scena în aer liber a celor şapte cupluri ce au fost onorate de administraţia publică locală la împlinirea celor 50 de ani de convieţuire, emoţiile fiind trăite de familiile: Ioan şi Ileana Cămărăşan, Alexandru şi Ioana Cioca, Vasile şi Sidonia Ispas, Traian şi Victoria Şugar, Alexandru şi Floricica Sechei, Ilie şi Ana Bucur, Dănilă şi Cavonia Beldean. Fericitele cupluri au fost felicitate, primind şi cîte o plachetă, o diplomă de excelenţă, buchete de flori şi cîte un plic cu 400 lei din partea Primăriei şi Consiliului local. Cum a fost mare penurie de politicieni la acest atît de animat eveniment al Cămăraşului, semn că producţia de… gogoşi electrorale pentru anul viitor încă dospeşte !?, lipsind chiar cel care a fost prezent la ediţiile trecute, Mihai Seplecan – uns recent ca preşedinte al CJC –, a fost transmis doar un salut din partea PSD Cluj, rostit de prof. univ. dr. Ilarie Ivan. Cert este faptul că organizatorii nu s-au simţit frustraţi de absenţa oratorilor politici.

Vorbind despre calitatea maratonului cultural-artistic este suficient să amintim că valoarea acestuia a fost generată şi de inspiraţia regizorală a prezentatorului Tiberiu Groza care, prin manageriatul dezvoltat timp de cîţiva ani buni, a revigorat fenomenul cultural-artistic din judeţul nostru, ba chiar l-a conectat la multe manifestări continentale ale genului folcloric, desfăşurate în anii trecuţi. Şi chiar dacă un nor subţire s-a scuturat în perimetrul central al localităţii, spectacolul s-a desfăşurat pe o vreme prietenoasă, cu un decor din care nu au lipsit aleile comerciale şi un substanţial sector de alimentaţie publică. În contextul spectacolului, costumele naţionale îmbrăcate de ansamblurile artistice şi soliştii de muzică populară au fost de mare ţinută. Ca şi în ediţiile trecute, primii care au urcat pe scenă au fost ‘’Fiii Cămăraşului’’, un ansamblu artistic cu un repertoriu bogat şi pretenţios, costumaţie adecvată mai multor zone etnofolclorice ale ţării, care nu de puţine ori au fost mesagerii folclorului românesc în Europa, ei deschizînd programul cu o suită de jocuri transilvane, urmată de una din Oaş, de dansuri maghiare şi ţigăneşti.

Tînăra Ruxandra Raţiu, fiică a satului, a marcat intrarea în scenă a soliştilor de muzică populară, susţinînd recitaluri alţi patru artişti ai comunei: Dolfina Aştilean, Adina Varga, Maria Bucur şi rapsodul Alexandru Ţăgurean. Au urmat apoi Maria Bărăian, Ana Georgeta Bala, Florin Moldovan şi îndrăgitul solist Marius Ciprian Pop, care atît prin cîntec, cît şi prin mesajul preoţesc, a convins auditoriul că fericirea s-a născut la sat. Ina Cămărăşanu a încîntat publicul cu cîteva dansuri indiene, iar ansamblurile artistice din Căianu, Cătina şi Mociu au prezentat tot ceea ce au mai frumos în repertoriile lor.
Surpriza zilei a venit din Dobrogea, mai precis din localitatea Sarighiol de Deal – Tulcea, oaspeţii Cămăraşului prezentînd un bogat program de cîntece şi dansuri ale aromânilor care trăiesc în acea zonă a ţării şi care, la despărţire, au salutat şi au mulţumit asistenţei pentru aplauze, atît în română cît şi în aromână.

Tot în rîndul oaspeţilor de dincolo de hotarele judeţului amintim Ansamblul folcloric din Sărmaş, care a fost însoţit de primarul oraşului, ing. Ioan Moceanu. Grupul Zăgrenilor din Ceaba, recitalurile de muzică pop susţinute de Emanuel Cîrstea şi Genţiana au încheiat spectacolul acestei reuşite ediţii, după care focurile de artificii au colorat cerul Cămăraşului.

Pagină realizată de
Dumitru VATAU