Episcopul Florentin Crihălmeanu a adus un omagiu corifeilor Şcolii Ardelene şi martirilor Bisericii Greco-Catolice

Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, a adus un omagiu întemeietorilor şcolilor de la Blaj, din 1754, corifeilor Şcolii Ardelene, care au luptat pentru afirmarea identităţii naţionale, precum şi arhiereilor martiri ai Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolice, care şi-au pierdut viaţa în închisorile regimului Gheorghiu-Dej, în discursul rostit la ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa de către Universitatea Tehnică.

“La Blaj s-a născut prima generaţie de dascăli români, care în decurs de un secol a oferit neamului peste 10.000 de absolvenţi cu studii medii şi superioare. La Blaj, ardelenii au descoperit rădăcinile latine ale limbii şi poporului nostru, dar şi conştiinţa unei naţiuni cu un destin sublim. Astfel a luat fiinţă mişcarea spirituală, ideologică şi culturală cu caracter iluminist cunoscută sub numele Şcoala Ardeleană, ce îi avea ca exponenţi reprezentativi pe Samuel Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ioan Budai Deleanu”, a spus înaltul prelat (…).

Totodată, episcopul Florentin Crihălmeanu a amintit că la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918, prelatul greco-catolic Iuliu Hossu, după îmbrăţişarea cu fratele său ortodox, patriarhul Miron Cristea, “aşa cum ne vedeţi, astăzi, aici, îmbrăţişaţi frăţeşte, pe mine şi pe mitropolitul Andrei Andreicuţ”, a rostit cuvintele memorabile: “Aşa să rămînă îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români”.

Referindu-se la tradiţia Bisericii pe care o reprezintă, episcopul i-a amintit, “cu reverenţă”, pe mitropoliţii Teofil şi Atanasie, întemeietori ai unirii cu Biserica Romei, pe primul arhiereu al Episcopiei Făgăraşului, Ioan Giurgiu Pataki – cel dintîi doctor în Teologie al neamului românesc la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, episcopul vizionar Ion Inochenţie Micu Klein – ctitorul sediului episcopal şi al Catedralei Blajului, luptător pentru drepturile valahilor transilvani, şi pe episcopul Petru Pavel Aron – care a înţeles importanţa şi urgenţa formării culturale deschizînd porţile Şcolilor Blajului, în 1754.

“Se cuvine să amintim de vrednicul arhipăstor Alexandru Şterca Şuluţiu, care prin Bula Pontificală “Ecclesiam Cristi” din 1853 devine primul arhiereu al nou înfiinţatei Mitropolii a Blajului, subordonate direct Scaunului Apostolic al Romei”, a spus episcopul Florentin Crihălmeanu. Episcopul Florentin Crihălmeanu a vorbit, de asemenea, despre detenţia arhiereilor Iuliu Hossu, Ioan Chertes, George Guţiu, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan şi despre suferinţele altor martiri ai confesiunii greco-catolice din timpul regimului Gheorghiu-Dej.

Înaltul prelat a subliniat că “datoria fiecăruia este de a studia cartea istoriei”, pentru ca descifrînd trecutul să învăţăm să recunoaştem corect identitatea prezentă şi să pregătim, aşa cum se cuvine, viitorul.

“Fundamentul acestei afirmaţii este acel trinom al lecţiei predate de către Domnul nostru Isus Cristos ca itinerar spiritual celor doi apostoli în drum spre Emaus – Memorie, Identitate şi Misiune – un trinom ce dăinuie peste timp, ca principiu de orînduire a vieţii pînă astăzi. Sînt trei cuvinte cheie ce răspund celor trei întrebări fundamentale pe care orice persoană trebuie să şi le pună în momentele de răscruce: ce trebuie să cunosc, să-mi amintesc, cine sînt, care este identitatea mea, ce am de făcut şi care este vocaţia mea”, a spus episcopul.

“Consider că lauda, cinstea şi onoarea, ca şi distincţia conferită astăzi, sînt acordate Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolice, pe care o reprezint”, a afirmat înaltul ierarh în discursul intitulat “Memorie. Identitate. Misiune”, rostit la ceremonia de la Universitatea Tehnică.