Despre analfabeții funcționali și primari fără bacalaureat

Am dedicat învățământului românesc pagini multe. Au făcut-o și alții. Responsabili fiind, am atras de nenumărate ori atenția situației reale, un învățământ românesc generator de analfabeți funcționali și mai puțin de intelectuali în sesnul care trebuie atribuit cuvântului. Or, la acest din urmă statut ajung doar fie cei cu adevărat interesați de carte și dezvoltare personală, fie cei a căror părinți își permit să-i trimită la școli sau/și universități de peste hotare, cu bacalaureat luat în decembrie, ianuarie sau februarie. Acest din urmă caz este specific liceelor internaționale, elevi puțini e adevărat, dar din familii înstărite. Calea lor este mult, mult simplificată, un bacalaureat luat în ianuarie sau februarie echivalând cu admiterea la una dintre universitățile de prestigiu din întreaga lume, cu preferință Anglia, Franța, Statele Unite. În marea lor majoritate, au și serviciile aproape rezolvate.
Situația este alta în cazul elevilor a căror părinți nu-și permit prea multe, financiar și material vorbind. Deși, subliniez acest lucru, mulți au dreptul la mult mai mult decât le oferă viața până la 23, 24 de ani.
Unii reușesc prin seriozitate, nu mulți însă. Mai sunt și cei care reușesc grație conjuncturii de moment. Majoritatea stau la mâna destinului. Pentru toți, problema cea mare o constituie găsirea unui loc de muncă, cu sau fără diploma de bacalaureat. Eșecurile lor au mai multe motive. Între ele se regăsesc abandonul școlar, familie cu probleme sociale grave, un sistem de învățământ slab, ancorat în prezent doar la nivel teoretic, nu și practic. Nu insist asupra tarelor din învățământul românesc, am făcut-o de foarte multe ori, nu se vor rezolva nici în următorii 50 de ani. Asta este situația și trebuie să ne obișnuim cu ea.
Un studiu recent mi-a atras atenția și vi-l supun atenției. Este vorba despre o analiză, cifrică e adevărat, a generației 2008-2020. Pe înțelesul tuturor este vorba despre următoarele: în 14 septembrie 2008, intrau în clasa I un număr de 230. 000 de elevi, potrivit comunicatului emis de Ministerul Educației la vremea respectivă. După 18 ani de școală,peste 74. 000 de elevi nu au mai ajuns să susțină examenul de bacalaureat! Mai departe, un raport oficial arată că în anul școlar 2013-2014, în clasa a 6-a mai erau înscriși 197. 700 elevi, un minus de 32. 300 elevi față de cei înscriși în clasa I. Trec alți doi ani și numărul elevilor înscriși îîn clasa VIII-a ajunge la 187. 018 elevi, un minus de 10 mii de elevi. Mulți pierduți pentru numai doi ani. Finalul clasei a 8-a înseamnă 153 673 elevi înscriși la evaluarea națională, o altă pierdere de peste 32 de mii de elevi din primăvară până în iuni,e data examenului. Obțin media 5 la evaluarea națională doar 111.598 elevi, tot potrivit rapoartelor oficiale ale ministerului de resort. Și urmează ruperea, elevi spre liceu, respectiv elevi spre învățământul profesional/vocațional, pentru acesta din urmă optând 32.000 de elevi. Ajung în anul de grație 2020, cu 123. 800 de elevi înscriși la examenul pentru bacalaureat. Față de numărul de înscriși în clasa I, cu 12 ani în urmă, remarcăm o pierdere de 106 200 elevi absenți la examenul de maturitate. Trist, acesta este adevărul.
Spuneam că vina cea mare o au miniștri care au ocupat fotoliul în cauză în toți acești 12 ani. Și au fost nu mai puțin de 18, niciunul eficient, salarii luate degeaba. Și când afirm acest lucru am în vedere mai mulți factori. Practic, niciunul nu și-a dus la capăt mandatul, mulți fiind schimbați după numai câteva luni. Alții, atâta cât au stat, au schimbat pe ici, pe colo, dar nu prin părțile esențiale,mai mult stricând decât îndreptând. S-a adâncit, ca să vă dau un singur exemplu, diferența dintre învățământul de la oraș față de cel din mediul rural, acesta din urmă ajuns, fără supărare, la coarnele boilor. Nici învățământul din mediul comunal nu stă mai bine. Lipsa de profesori de specialitate în multe școli din sate și comune, chiar și din unele orașe, își spune cuvântul. Este și o consecință a scoaterii stagiaturii din viața absolventului de studii superioare, așa că la sate predau absolvenți de liceu sau chiar de clasa a 8-a. Despre condițiile din aceste școli nu mai scriu, am făcut-o deja, cum au făcut-o și alții. În plus, absolvenți cu studii superioare obțin medii execrabile la examenele de titularizare/suplinire, ceea ce spune multe despre nivelul lor de pregătire. Și totuși, chiar și cu medii sub 5, mulți ajung să predea. Alții, titulari fiind, se plafonează în timp, adio performanțe la catedră. Și uite așa ajungem la analfabeții funcționali. Culmea este alta, unii ajung…directori la stat, primari, numiri politice să ne înțelegem.

Articole din aceeasi categorie

2 Responses to Despre analfabeții funcționali și primari fără bacalaureat

  1. Dumitru Pop

    Ca la editorialele anterioare, felicitări autorului, nu semnatarului. E destul de clar?

  2. traian

    Omul potrivit la loc nepotrivit.