Dej: Economie şi istorie la confluenţa Someşurilor

Sub egida Filialei Cluj a Academiei Române, la Dej a avut loc, zilele trecute, prima ediţie a Şcolii Academice Internaţionale „Dr. Teodor Mihali – Bancherul”, având tema „Economie şi istorie la confluenţa Someşurilor” (SATM).

Organizat de Despărţământul Dej al ASTRA, în parteneriat cu Primăria municipiului Dej, evenimentul, desfăşurat în Sala Amfiteatru a Liceului Teoretic „Al. Papiu Ilarian”, s-a bucurat de o amplă colaborare şi susţinere din partea Comisiei de Istorie Economică şi Istoria Gândirii Economice a Academiei Române, precum şi a Secţiunii Economice a Asociaţiunii ASTRA.

Manifestarea a fost deschisă oficial, în prezenţa primarului Costan Morar, de către ec. dr. Radu Gavrilă, preşedintele Despărţământului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, iniţiatorul şi amfitrionul acestei reuniuni de o înaltă ţinută ştiinţifică, atât prin participanţii săi – academicieni, profesori universitari, cercetători şi istorici din aproape toate centrele universitare importante din ţară şi din Republica Moldova -, cât şi prin temele abordate.

După alocuţiunile rostite de acad. Emil Burzo – preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, şi ec. Dumitru Borţan – vicepreşedinte cu probleme economice al Asociaţiunii ASTRA, au urmat mesajele de salut din partea oaspeţilor şi cuvintele de bun venit adresate de primarul municipiului participanţilor, această primă parte a simpozionului consacrat economiei şi istoriei din arealul someşean încheindu-se cu două comunicări, dintre care, prima, „Contribuţii ale intelectualilor din comitatul Dăbâca la elaborarea unor noi legi, precum şi la dezvoltarea învăţământului în limba română, în sec. XIX”, a fost susţinută de acad. Emil Burzo, iar cea de a doua, „Istoria economică, comunicare între generaţii”, de către de prof. univ. dr. Maria Mureşan (Academia de Studii Economice Bucureşti). Momente la care a fost prezent şi deputatul Cornel Itu, unul dintre sponsorii de suflet ai evenimentului.

A doua parte din programul zilei a cuprins dezbaterea „Istoria economică, încotro? Direcţii şi obiective pentru Şcoala Academică «Dr. Teodor Mihali – Bancherul»”, şi i-a avut ca moderatori pe prof. univ. dr. Maria Mureşan şi prof. univ. dr. Mihai Drecin. Dezbaterea a fost urmată de prezentarea comunicărilor: „Derapajele parteneriatului public-privat. Cauze, efecte şi proiecţii” – prof. univ. dr. Gabriel Popescu (ASE Bucureşti); „Asociaţiunea ASTRA, prima Şcoală economică românească din Transilvania” – ec. Dumitru Borţan şi ing. Paul Gruian (ASTRA Sibiu); „Aspecte ale istoriei militare la confluenţa Someşurilor, de la cucerirea maghiară la stăpânirea habsburgică” – prof. Constantin Albinetz (Centrul Cultural Dej); „Istorie şi economie fluvială. Dejul în „Monografia comitatului Sălagiu», de Petri Mór” – prof. Györfi-Deak György (Biblioteca Jibou); „Breslele şi dezvoltarea meşteşugurilor din Dej (a doua jumătate a sec. XV – sec. XVI)” – Marian Horvat (UBB Cluj), şi „Retrospectiva finanţării sistemului de sănătate din Republica Moldova, în comparaţie cu România” – dr. Oxana Miron (Universitatea Cahul, Republica Moldova).

 „Şcoala Academică” şi-a continuat lucrările, în cea de-a doua zi, cu o nouă serie de comunicări, moderate de prof. dr. Ioan Abrudan şi dr. Iosif Marin Balog. Au fost prezentate lucrările: „Studenţi români din fostul comitat Solnoc-Dăbâca, la universităţile europene (1700-1919)” – prof. univ. dr. Cornel Sigmirean (Institutul de Cercetări Socio-Umane Tg. Mureş al Academiei Române); „Între Geografie şi Istorie. Contribuţii la structura instituţiilor de credit cu capital românesc din bazinul Someşurilor (1873-1911)” – prof. univ. dr. Mihai Drecin (Universitatea Oradea); „Eseu despre băncile româneşti din Comitatul Solnoc-Dăbâca (1890-1914)” – prof. univ. dr. Vasile Dobrescu (Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş); „Implicaţii financiar-economice ale Primului Război Mondial în Transilvania. Studiu de caz” – prof. univ. dr. Ioan Lumperdean (UBB Cluj) şi cercetător ştiinţific dr. Iosif Marin Balog (Institutul de Istorie Cluj-Napoca al Academiei Române); „Elite şi instituţii de învăţământ economice clujene în perioada interbelică” – prof. univ. dr. Ion Zainea (Universitatea Oradea); „Contribuţia lui Neagoe Basarab la dezvoltarea managementului românesc” – prof. univ. dr. Ioan Abrudan  (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca).

Ultima dezbatere a simpozionului, avându-i ca moderatori pe prof. univ. dr. Cornel Sigmirean şi dr. ec. Radu Gavrilă, s-a axat pe „Rolul actual al Secţiunii economice a ASTREI. Opinii, analize, propuneri”. Au fost prezentate comunicările: „Meşteşugurile de pe cele două Someşuri în perioada medievală” – lect. univ. dr. Ancuţa Berendea (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca); „Exploatarea zăcămintelor de sare de la Dej şi Ocna Dej, până în secolul al XIX-lea” – prof. Cristina Simona Albinetz (CN „A. Mureşeanu” Dej); „Aspecte ale activităţii economice desfăşurate de Fondurile Grănicereşti năsăudene în ultimele două decenii ale secolului XIX” – pr. Marius Morariu (UBB Cluj); „Imaginea duşmanului economic, reflectată în ziarul «Lupta Ardealului» din anul 1947” – Adrian-Cosmin Iuşan (UBB Cluj); „Aspecte economice în procesul de restituire a proprietăţilor grănicereşti (1861-1890)” – dr. Adrian Onofreiu (Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale); „Istorie economică si cultură. Omagiu prof. univ. dr. Vasile Bozga” – ec. dr. Radu Gavrilă (Secţiunea economică a ASTRA).

Cele trei zile de simpozion, profunde prin conţinut şi pragmatice în dezbateri, s-au încheiat cu lansarea programului SATM pentru 2018 şi vizitarea unor obiective turistice din Dej şi din zonă.

M. Vaida