De Ziua internaţională a romilor

Comunitatea romilor din Gilău este una destul de numeroasă, însă din declaraţiile primarului acestei comune, a doua unitate administrativă ca mărime, după Floreşti – domnul Dumitru Sfârlea – în ultimii ani, ţiganii de aici dau dovadă de suficientă emancipare, actele de violenţă şi alte… şiretlicuri au scăzut, dovedind că reprezintă o… mare minoritate, singura care a avut reprezentant în Consiliul judeţean şi îl menţine permanent în consiliul local Gilău. De altfel, pentru sărbătoarea internaţională a acestei etnii, Consiliul local de aici a alocat, pentru buna desfăşurare a evenimentului, 50 milioane lei, iar Asociaţia romilor din Transilvania a venit şi ea cu o sumă (nedeclarată) în sprijinul acestei sărbători.

Spiritul acestei manifestări, organizată an de an la Gilău, se dimensionează pe componenta socială, culturală şi educativă, sublinia consilierul local Aurel Roşianu, preşedintele Centrului Creştin al romilor din Transilvania, care nu a ezitat să repete că la capitolul educaţie este încă mult de lucru, el apelând, şi de la microfonul întâlnirii, să se renunţe la abandonul şcolar, absenţe (în şcolile Gilăului învaţă peste 200 de copii) şi plecări în străinătate, iar integrarea socio-profesională să devină o cutumă a etniei.

Mesaje de felicitare şi bună colaborare au fost transmise sutelor de participanţi de către primarul Dumitru Sfârlea şi vicele Okoş Karol, ei lăsând, apoi, scena liberă desfăşurării programului artistic ce a debutat cu intonarea Imnului ţiganilor, interpretat de solistul Bogdan de la Cluj şi formaţia sa, care au susţinut componenta muzicală a programului. Frenezia decibelilor a dus ritmurile trepidante ale muzicii şi dansurilor ţigăneşti până în cartierele locuite de aceştia. Şi cum muzica şi dansul sunt elemente ce îmbogăţesc gena romilor, scena permanentă din faţa Casei de cultură „Dumitru Sopon” a suportat ritmurile plăcute, chiar drăceşti, cum le calificau unii spectatori, dansurile fiind aduse aici de Ansamblu romilor din Sângeorzul Mureşului.

Cât despre decor, el a fost îmbogăţit cu prezenţa celor mai frumoşi cai deţinuţi de un aşa-zis… sfârnar al etniei locale; nu au lipsit micii, fripturile la grătar, purcelul şi mielul la rotisor, berea, dar mai ales telefoanele performante cu care ţiganii au imortalizat această frumoasă sâmbătă din viaţa lor, la care au participat şi români şi maghiari, dovedind faptul că ei nu sunt marginalizaţi, ci trăiesc în deplină armonie şi chiar prietenie, fapt dovedit chiar prin oficializarea unor familii mixte şi în această localitate.

Dumitru VATAU