De ce e important să mergem la vot?

În intervenția anterioară a subsemnatului la această rubrică am răspuns la întrebarea „Ce votăm pe 7 octombrie?” și am atras atenția asupra pericolului care ne pândește la referendumul din 6 și 7 octombrie. Și anume absenteismul românilor cu drept de vot. Și de unde vine acest pericol? Din lipsa de informare a cetățenilor cu privire la ceea ce vor vota. Scriam că până și întrebarea de pe buletinul de vot este imbecilă, formulată de niște amatori, premianți ai prostiei. Cărora le-aș înmâna bucuros diplome de incompetență și coronițe făcute din scaieți.

Și să nu-mi spuneți că nu e cazul să am motive de îngrijorare, întrucât, făcându-mi conștiincios temele, am studiat statisticile, pe care vi le împărtășesc, lăsându-vă nu doar cu gura căscată, ci să și decideți dacă temerile mele se justifică în acest sens. Am săpat în statistică până la momentul 2003, echivalent cu referendumul pentru revizuirea Constituției și din totalul de 17.842.103 alegători înscriși pe liste, au votat puțin peste 9,9 milioane, reprezentând 55,70%. Cronologic, ne oprim la 2007, respectiv la referendumul pentru demiterea președintelui României și din totalul de 18.301.309 alegători înscriși pe liste, și-au exprimat

dreptul de vot doar 8,1 milioane, adică 44,45%. În același an 2007 a fost organizat referendumul privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului și aici chiar am dat-o în bară. Rău de tot. Din totalul de 18.296.459 de alegători înscriși pe liste, s-au prezentat la vot doar 4,85 milioane, adică 26,52%! Anul 2009 a prilejuit referendumul pentru trecerea la parlament cameral și reducerea numărului de parlamentari. Nici de data aceasta, românii nu s-au înghesuit la secțiile de votare, iar din totalul de 18.293.277 de alegători înscriși pe liste, au răspuns afirmativ 9,3 milioane, adică puțin peste jumătate, respectiv 50,94%. În fine, la ultimul referendum, desfășurat în 2012, pentru demiterea președintelui României au votat 8,4 milioane de români dintr-un total de 18.292.464 de alegători înscriși pe liste, rata de participare fiind de 48,17%, cu alte cuvinte nici jumătate. Perspectivele nu sunt grozave nici de data aceasta și se preconizează că la referendumul din 6 și 7 octombrie numărul celor cu drept de vot nu va fi foarte mare. Și știți de ce? Pentru că în ciuda eforturilor de a disocia referendumul de orice partizanat politic, asocierea și nu neapărat implicarea uneia sau a mai multor formațiuni politice, respectiv partide, le ridică românilor un mare semn de întrebare. E adevărat că istoricul referendumurilor anterioare nu este neapărat util în privința unor estimări referitoare la rata de participare, întrucât evenimentele menționate mai sus au avut o încărcătură înainte de toate politică.

Pesimismul manifestat de subsemnat în ceea ce privește rata de participare la referendumul ce are la bază demersul Coaliției pentru Familie, care se referă la modificarea articolului 48, aliniatul 1 din prezenta Constituție, este explicat de dificultatea asimilării mizei pe care o implică definirea familiei tradiționale. În concluzie, mă aștept ca pe 6 și 7 octombrie să-și exprime dreptul de vot acei 3 milioane de români care au declanșat procedura de revizuire a Constituției, or pentru validarea referendumului numărul este nu doar lipsit de bun simț, dar și  insuficient. Pentru elucidare, e suficient să accesați articolul 5 din Legea numărul 3 din 2000 – care se referă la cadrul legal pentru desfășurarea referendumului – potrivit căreia „referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30%din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Precizarea este o veritabilă lovitură sub centură încasată (rămâne de văzut cât de elegant) de cei care au demarat procedura de revizuire a Constituției. Cum numărul persoanelor cu drept de vot este de aproximativ 18 milioane, un simplu calcul matematic ne arată că pe 6 și 7 octombrie e nevoie să i-a…ștampila de coarne aproape 6 milioane de români.

CRISTIAN FOCȘANU