Crizele timpului nostru – analizate de specialişti de renume din ţară şi din străinătate

Profesorii universitari Andrei Marga, Mircea Maniu şi Vasile Boari de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), Mihai Spăriosu de la Universitatea din Georgia (SUA) şi vicepreşedintele grupului “Schloer Consulting” din SUA, Phil Gagner, au prezentat, miercuri, în cadrul simpozionului cu tema “Crizele timpului nostru”, aspectele esenţiale ale acestora în domeniile economic, al valorilor, culturii şi politicului, precum şi unele dintre soluţiile menite să le contracareze.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ. dr. Andrei Marga, a vorbit despre cele patru crize care afectează în acest moment omenirea – economică, de raţionalitate, de legitimare şi de motivaţie, în condiţiile în care încrederea în valorile civice şi etice consacrate s-a prăbuşit, iar tot mai puţini oameni sînt capabili să se sacrifice pentru promovarea valorilor.

Potrivit universitarului clujean, “criza financiară nu trebuie tratată doar ca şi criză bugetară”. De asemenea, nu se poate construi o societate democratică doar prin cheia economiei de piaţă. Pe de altă parte, statul social trebuie reconstruit, şi nu denunţat. Uniunea Europeană este construită pe statul social şi nici Germania, nici Franţa nu vor renunţa la economia socială de piaţă. Cel ce a cochetat cu ideea desfiinţării statului social a fost Mussolini, care a susţinut că deficitul bugetar al Italiei era prea mare, trebuie diminuate salariile bugetarilor, parlamentul trebuie să fie redus la o singură cameră, iar politicienii rivali puterii trebuie să fie “lucraţi prin dosare”.

Totodată, profesorul Andrei Marga a subliniat că azi trebuie să se facă o distincţie netă între neoliberalismul actual, cel al anilor ’30 şi cel clasic. El a afirmat că tehnologiile moderne extind şomajul, prin reducerea numărului de oameni din sfera producţiei. În ceea ce priveşte situaţia din România, prof. dr. Andrei Marga a evidenţiat că avem de a face cu “o criză indigenă, o criză a capacităţii de administrare – aşa precum a arătat chiar Comisia Europeană – înainte de a fi vorba de o influenţă a crizei externe”.

“România este într-o criză a calificărilor, a leadership-ului”, a concluzionat profesorul Andrei Marga.

În opinia prof. dr. Mircea Maniu, şeful Catedrei de Management a Facultăţii de Studii Europene, criza are o dimensiune obiectivă. Finanţele aruncă în aer economia pentru că banii sînt mijlocul lor de acţiune, dar întotdeauna omenirea a intrat în criză după ce s-a făcut un salt uriaş. Toate crizele intră într-un model cît de cît previzibil. Ce se întîmplă în criza actuală se suprapune pe tipologia de acum 100 sau 500 de ani. Politicile sînt pervertite de subiectivismul uman şi orice moment de entuziasm generează “boala olandeză” – în 1970 olandezii au găsit zăcaminte petrolifere în Marea Nordului, toate preţurile au explodat, iar economia a fost complet dereglată timp de doi-trei ani. Pe de altă parte, Europa Centrală şi de Est a fost constrînsă, pentru aderarea la UE, să aplice nişte politici, fără să se aprecieze cît la sută din ele sînt proprii nevoilor reale ale ţărilor candidate şi cît la sută corespund unui impuls european.

“O logică de politică rezonabilă poate fi politica întoarcerii la efortul propriu”, a spus prof. dr. Mircea Maniu.

La rîndul său, prof. dr. Mihai Spăriosu de la Universitatea din Georgia a arăta că în zile noastre primează factorul economic şi nu se mai ţine cont de cultură, etică şi sistemele de valori.

“Sînt trei sisteme de valori care au prevalat în civilizaţia umană – arhaic, bazat pe ideea că “puterea face dreptate”, democratic şi cel al tradiţiei de înţelepciune perenă. În situaţiile de criză, modulul arhaic revine: puterea devine dreptate, şi vedeţi ce se întîmplă, azi, în România”, a spus profesorul român, care predă de 42 de ani la Univesitatea din Georgia.

În intervenţia sa, prof. dr. Vasile Boari, directorul Centrului de Analiză Politică al UBB, a subliniat că adevărat criză a timpului nostru este cea a valorilor. Există şi o gravă criză a politicii. Încrederea în instituţii şi în partidele politice s-a erodat, iar oamenii politici sînt incapabili să facă faţă provocărilor globalizării.

“Cum este posibil ca soarta umanităţii să fie decisă de oameni mediocri ?” a întrebat, retoric, profesorul Vasile Boari. El a arătat că a identificat 27 de simptome de criză, printre care sînt declinul partidelor politice, lipsa de dialog real între forţele politice, diabolizarea adversarului politic şi lipsa de respect faţă de opoziţie, proliferarea corupţiei, a duplicităţii în politică, haosul, insecuritatea la nivel local şi regional, distorsiunea sensului activităţilor pentru societate în scopul protejării afacerilor personale, incompetenţa politicienilor care nu pot gîndi pe termen lung, performanţele din ce în ce mai slabe ale politicii, în ciuda costurilor enorme pe care le antrenează.

“Este nevoie de o profesionalizare a politicii, care nu va obstrucţiona democraţia. Este nevoie de un proces de moralizare, prin organizaţii neguvernamentale, de implicarea intelectualilor şi de o nouă paradigmă etico-politică. Trebuie să regîndim relaţia dintre etică şi politică, plecînd de la lipsa de încredere în politică”, a spus prof. dr. Vasile Boari.