Concertul trupei Beatrice mai răsună în Ditrău

În urmă cu trei ani și jumătate, mai exact în 16 august 2016, în plin centrul municipiului Cluj-Napoca erau proiectate imagini în care apărea harta aşa-zisei Ungarii Mari, imigranți şi… Hitler. ADOLF HITLER! În plus, în acest timp, din boxe bubuia strigătul „Allah Akbar”. Totul se întâmpla în cadrul concertului susținut de trupa ungară Beatrice, organizat în Piața Unirii, în cadrul Zilelor Maghiare. Mai mult, pe parcurs, solistul trupei, Nagy Fero a ţinut “mini-discursuri” în care abundau cuvinte de genul „fasz” şi „p…lă”, totul având loc în prezenţa a sute de spectatori, mulţi dintre ei copii. Mesajele transmise de trupa ungară în orașul care aspira pe atunci la titlul de Capitală Culturală Europeană au atras reacția presei, iar printre instituțiile media care au ținut să semnaleze acest tip de „manifestări” total inadecvate s-a numărat și Televiziunea Română. Difuzarea materialului despre acest eveniment pe postul public de televizune i-a deranjat pe organizatorii Zilelor Maghiare, aceștia încercând să arate că, de fapt, nu s-a înțeles bine mesajul transmis în cadrul concertului și că

jurnalista Diana Apahidean, care a făcut ştirea despre concertul trupei cu pricina, a acţionat împotriva codului jurnalistic.

Ce a urmat? Pur și simplu jurnalista Diana Apahidean a fost dată afară din Televiziunea publică, iar membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR ajung la concluzia că realizatoarea materialului a acţionat împotriva Statutului jurnalistic din TVR. Binențeles, după această decizie, Diana Apahidean încearcă să-și caute dreptatea în justiţie. Ea deschide un proces la instanţele clujene, în speranța că îi va convinge pe magistrați că prin demersul său nu a făcut altceva decât să semnaleze opiniei publice derapajele care au avut loc într-o țară membră a Uniunii Europene, unde ura, xenofobia, rasismul, manifestările cu caracter revizionsit și cultivarea cultului criminalilor de război sunt de neacceptat. După mai bine de trei ani de dezbateri în instanță, în cadrul cărora jurnaliști din Televiziunea publică au arătat prin depozițiile lor că Diana Apahidean nu a încălcat statutul deontologic al TVR și că a acționat pur și simplu în spritul jurnalistic, justiția s-a dovedit a fi şi oarbă și surdă, respingându-i jurnalistei acțiunea.

Evident, deciziile instanței trebuie respectate, însă aceasta nu însemnă a sta indiferent şi a nu spune că sentința pronunțată în cazul jurnalistei clujene încurajează propaganda iredentist-șovină și xenofobia. Din păcate, de foarte multe ori, astfel de gesturi și acțiuni au fost trecute cu vederea în loc să fie condamnate și sancționate, ceea ce nu a făcut decât să dea satisfacție “arhanghelilor” urii și protagoniștilor mișcărilor extremiste. Aşa că nu trebuie să ne mire faptul că acum asistăm la situații precum cea de la Ditrău, din judeţul Harghita, unde sătenii, împreună cu autoritățile locale și reprezentantul bisericii fac eforturi susţinute de a alunga din localitate doi angajați ai unei brutării, pentru simpul fapt că ei au o altă culoare decât a lor.

S-a ajuns aici pentru că, după 1990, Budapesta şi UDMR au promovat intens în rândul comunităţii maghiare din România o propagandă revanşardă, nostalgică şi separatistă. Iar o bună parte a comunităţii maghiare se comportă în consecinţă. Şi, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti, în loc să ia atitudine, s-au făcut că nu văd şi nu aud ce se întâmplă, ca nu cumva să-i supere pe cei de la UDMR. Consecinţele se văd. Din păcate, în urma acestui scandal, România va fi arătată cu degetul şi va avea de suferit pe plan european şi nu acele minţi bolnave care consideră că tot ce nu e maghiar constituie un pericol.

Cosmin PURIȘ

Articole din aceeasi categorie

One Response to Concertul trupei Beatrice mai răsună în Ditrău

  1. Ion Nădășan

    Valul de indignare produs de ceea ce s-a întîmplat la Ditrău este un mare fâs. Dacă se întâmpla ca ei de acolo să se revolte împotriva unor români nu se întâmpla nimimic, mijloacele de comunicare în masă și cei care acum comentează cu mânie proletară ar fi tăcut pentru a fi toleranți, europeni și pentru a nu agita spiritele! De fapt cred că faptele sunt mai mult de natură economică: patronul nu a vrut să plătească salarii normale localnicilor și aceștia îi demonstrează că nu lasă pe alții să luceze în zonă și au găsit o rezolvare etnică.