Cluj – orașul oamenilor deștepți

Unde trăiesc cei mai deștepți oameni din țară? La Cluj-Napoca. Dar cei mai deștepți nu sunt și cei mai fericiți, fiindcă mulți dintre cei care au luat ”jack-pot”-ul la bacalaureat și-au manifestat dorința de a-și continua studiile în străinătate, ceea ce înseamnă că România își pierde fiii deștepți și rămâne cu ceea ce…rămâne.
Rezultatele Bacalaureatului, ediția 2019, publicate pe site-ul Ministerului Educației, ne arată că avem elevi excepționali, dovadă că 177 au obținut media maximă. Anul trecut au fost 104. Printre cei cu rezultate foarte bune se află și doi fotbaliști ai Universității Cluj, Victor Robert Dican și Alexandru Pop. Primul a obținut media generală 9,96, iar cel de-al doilea 9,71. Dican a absolvit ca șef de promoție Liceul „David Prodan” din Cugir și este olimpic la chimie. Stați, nu vă grăbiți să destupați șampania. Excepționalii sunt puțini dacă ne comparăm cu alții, însă aceleași rezultate scot la iveală o realitate crudă și greu de acceptat: avem elevi mai mulți decât în anii trecuți cu rezultate slabe și foarte slabe la bacalaureat. E ok să ne entuziasmăm că 177 de elevi eminenți au obținut nota 10, dar ne mai taie din avânt constatarea că rata de promovare este mai mică decât în 2018. Nu e mai puțin adevărat că numărul absolvenților care cel puțin au finalizat studiile liceale este cu un procent și ceva mai mare decât în anul precedent. Dar un liceu fără diplomă de bacalaureat e ca o casă fără acoperiș. Nu știu dacă am oferit cea mai inspirată comparație. Ceea ce îngrijorează este faptul că aproximativ 6000 de elevi eligibili pentru a participa la examenul de bacalaureat, identificați pe liste, nu au onorat examenul. Glumind, probabil din cauza căldurii excesive. Cluj-Napoca a luat caimacul și a ocupat primul loc între județele care au obținut peste media națională, dar rezultatul tot nu e de grupele Ligii Campionilor și precum CFR, jucăm în tururile preliminare. La polul opus se află Harghita, județ în care cinci licee nu au avut nici un elev cu notă de trecere. Chestionată în legătură cu acest eșec lamentabil, conducerea Inspectoratului Școlar Județean a oferit un răspuns pe măsura acestor rezultate: „Pentru unii elevi acest bacalaureat a fost o primă încercare”. Cu alte cuvinte, nu ești bengos dacă nu dai bacalaureatul de gard de mai multe ori.
Cum nu există pădure fără uscături și examen fără mișmașuri din partea candidaților, și în acest an au existat elevi cărora li s-a arătat cartonașul roșu pentru fault dur. Și în acest caz este vorba de 84 de elevi, care potrivit regulamentului vor mai putea da examenul de bacalaureat în 2022, când probabil mulți vor intra în câmpul muncii. Analizând critic și pe alocuri amatoristic (trebuie să admitem acest lucru) rezultatele bacalaureatului, concluzionăm că avem mai multe categorii de elevi absolvenți de liceu și nevoie acută de o reformă conformă cerințelor și pretențiilor UE.
Nu mi-am propus să identific cauzele rezultatelor modeste, deși în mare acestea sunt cunoscute. Un lucru e cert: educația, întocmai ca și sănătatea și justiția, celelalte domenii care ne ard, este o altă materie la care România a rămas restanțieră. Necompetitivă, țara noastră se menține, fără să facă eforturi supraomenești, în coada clasamentului în Uniunea Europeană privind ponderea absolvenților de studii superioare. În egală măsură, România nu are notă nici măcar de trecere în privința ratei de angajare a absolvenților și e „cenușăreasă” la cheltuielile alocate pentru educație.

Cristian FOCȘANU