Cătinenii au sărbătorit şi roadele cîmpului în ziua Sfinţilor Mihai şi Gavril

 
Hramul Bisericii Ortodoxe din Cătina a polarizat interesul întregii comunităţi locale, devenind cea mai importantă sărbătoare a anotimpului din ultimii 25 de ani. Sfinţii Mihai şi Gavril, au primenit cum se cuvine o întreagă comună, iar slujba săvîrşită de 17 preoţi din zonă, sprijiniţi de Prea Cuviosul pr. arhimandrit Samuel Cristea, duhovnicul Seminarului Teologic Ortodox Cluj, însoţit de Grupul vocal Hrisostom al seminarului, a dovedit că frumoasa clădire, ce tronează precum o catedrală pe una din cele mai pitoreşti coline ale localităţii, a fost neînc
ăpătoare.

O sîmbătă de octombrie cu temperaturi prietenoase, cu un soare ce a …coborît şi el spre lăcaşul de cult aflat în zi de sărbătoare, lîngă care au fost aşezate, într-o provocatoare expoziţie, cam toate roadele acestor pămînturi destul de frămîntate geografic, dar lucrate cu truda şi priceperea celor ce-şi au rădăcini milenare în acest colţ de Cîmpie Transilvană.

?i pentru a-şi certifica trecutul, cătineanca Alina Florean, a expus în curtea bisericii tot ce a moştenit din lăzile de zestre ale bunicii şi străbunicelor, prezentînd publicului verinci cusute şi ţesute în război, vălăticuri de pînză ţesută din care se confecţionau cămeşi şi prosoape, periniţe de cipcă, tindeie ţesute şi cusute cu cipcă, tindeie cu tăietură, cămeşi ţesute şi cusute cu alesătură, perini pline de broderiile vremurilor, costume naţionale şi un costum nevestesc, multe din exponate trecînd de mult pragul sutei de ani.

De fapt, ineditul acestei sărbători creştineşti, aparţine col.(r), Grigore Voievod, care, după ce s-a dezbrăcat de haina militară, a îmbrăcat-o pe cea a gospodarului, el fiind un grădinar şi un apicultor al comunei, etalînd în stand, alături de Ioan Haja, tot ce se poate pregăti din mierea şi propolisul produs de albine pentru sănătatea noastră. Tot la dulciuri şi bunătăţi, s-a stat uneori la coadă pentru a gusta din diversitatea produselor de patiserie realizate de gospodinele localităţii, renumite prin delicioasele palaneţe coapte pe vatră, care au fost umplute cu diverse brînzeturi, prune şi varză, mălaiul, turta dulce , cornuleţele, covrigii, noianul de prăjituri şi cozonaci umpluţi cu nucă, rahat, şi diferite dulceţuri, au plăcut copiilor şi maturilor.

Nu a fost expoziţie cu vînzare, ci una cu gustare, şi slavă Domnului, după cum arătau calupurile de caş şi telemea, pregătite de fermierii Grigore Pintecan şi Ioan Gecan, borcanele de zacuscă, dulceţuri, compoturi, murături, fructele, porumbul, dovlecii şi bostanii aduşi de mulţi producători în atractivele standuri, dă de înţeles că pămîntul bine muncit îşi răsplăteşte cum se cuvine truditorii.

Din spaţiul expoziţional nu au lipsit produsele de cult şi două piese de mare valoare ce se află în patrimoniul bisericii ortodoxe de aici administrată de tînărul preot Aurelian Gheorghe Ilovan, este vorba de un Chivot realizat din lemn de tei în perioada interbelică de un militar sîrb pribegit prin aceste locuri, căruia i se adaugă pictura pe pînză ,, Sfînta Treime’’, ce datează din 1612.

De la slujbă şi gustări expoziţionale, s-a trecut la o consistentă gustare pregătită, cum s-ar zice: la…botul calului, în imense ceaune de aramă, de unde sutele de participanţi la acest eveniment au servit guiaş cu balmoş, în timp ce Ansamblul artistic ,,Muguri de Cătina’’ a prezentat, pe covorul de iarbă încă verde, un potpuriu de jocuri populare din această zonă etnofolclorică a Transilvaniei.

Buna colaborare dintre Primărie, Consiliu local, Biserică, şcoală şi Comitetul de femei, s-a concretizat, în după amiaza zilei, într-o agapă, sau masă comună, dublată de un maraton artistic, la reuşita căruia prof. Mircea Voievod, directorul şcolii, a invitat pe scena Căminului cultural tinerii artişti ai Ansamblului ,,Muguri de Cătina’’ şi soliştii locali: Nelu Moldovan, Claudia Pavel, Ioana Ungureşan, Ana Trombiţaş şi Doina Pălăcean.

În această atmosferă de mare unitate şi prietenie (în Cătina convieţuiesc trei etnii) şi-a făcut debutul artistic preotul Aurelian Gheorghe Ilovan, a cărui voce şi repertoriu îl vor propulsa pe marile scene artistice ale folclorului nostru.

Întrebat cum de nu s-a marşat în spaţiul politico-electoral, la acest eveniment cu o prezenţă atît de numeroasă, înainte cu opt zile de turul doi al alegerilor prezidenţiale, primarul comunei, domnul Alexandru Bota, nea mărturisit că bunul simţ încă îşi menţine cutumele în acest spaţiu, tinerii satului nu-şi consumă energia şi timpul pentru pancarte şi decibeli politico-electorali pro şi contra, ei îşi sprijină părinţii în pregătirea terenului necesar obţinerii pîinii noastre cea de toate zilele, pîine necesară şi celor ce mărşăluiesc pentru a-şi impune opţiunile prezidenţiale.

Dumitru VATAU