Astrişti dejeni, la Liceul Tehnologic Nr. 1 din Gîlgău

Liceul Tehnologic Nr. 1 din Gîlgău a fost, recent, gazda unei reuniuni prilejuite de susţinerea lucrării de Grad didactic I a profesorului Augustin Ioan Şomcutean: „Ritualurile de trecere ca act liturgic şi educativ” (coord. ştiinţific pr. prof .univ. dr. Ştefan Iloaie).

La eveniment au participat pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB Cluj-Napoca, în calitate de preşedinte al comisiei, prof. Cristina Mureşan, din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, prof. Ionuţ Vaida, directorul Liceului Tehnologic Nr.1 şi dr. ec. Radu Gavrilă, preşedintele Despărţămîntului „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, Cercul ASTRA Gîlgău fiind partener de proiecte cultural-educative cu liceul din comună şi, totodată, parte din structurile despărţămîntului dejean. Şi asta deoarece, deşi se află în judeţul vecin, Sălaj, Gîlgău a rămas puternic legat de arealul reprezentat de fostul judeţ Someş, căruia i-a aparţinut. De la ASTRA Dej au fost prezenţi, de asemenea, profesorii Vioreş Lăcătuş şi Ioan Conţiş.

Cu prilejul acestei reuniuni de suflet, Ansamblul „Muguri someşeni” a prezentat în deschidere, la „Muzeul din străvechea casă” un „Ritual de trecere şi purificare în ajun de Buna Vestire” şi sceneta „Patimile Domnului”.

După laudatio şi cuvintele rostite de profesorii Margareta Lar, Viorica Pop, Olimpia Pocol şi Voichiţa Mureşan a urmat momentul susţinerii lucrării de către prof. Augustin Ioan Şomcutean.

Cu toate că sînt prezente permanent şi peste tot în toate societăţile, moderne sau de tip tradiţional, riturile de trecere nu fac obiectul unui studiu în literatura românească de specialitate, iar binecunoscuta lucrare a lui Arnold van Gennep este doar o prezentare generală a schemelor, exemplificată prin obiceiuri prezente la mai multe popoare, care însă nu şi-a găsit urmarea, adică demonstraţia pe baza tradiţiei unui singur popor.

În acest sens, lucrarea profesorului Şomcutean poate fi considerată o excelentă introducere la studiul riturilor de trecere care, îmbinînd cunoştinţe din folclor, antropologie, istoria religiilor şi teologie, încearcă să ofere o imagine cît mai completă şi o înţelegere cît mai clară asupra unor aspecte esenţiale din ciclul celor trei „treceri” importante: naşterea, căsătoria şi moartea. Cu o distincţie clară între ce este cu adevărat rit de trecere şi riturile de fecunditate, de apărare etc., prezente, de asemenea, în aceste etape ale vieţii.

Avînd ca punct de pornire folcloristica românească, lucrarea este însoţită mereu de interpretarea filosofico-teologică menită să arate că riturile de trecere la români au fost în proporţie mare asimilate de creştinism, care le-a luminat sensurile şi le-a dat noi interpretări, inclusiv unul puternic educativ.

Aşadar, o lucrare complexă, pe care, cei care au luat cuvîntul, au apreciat-o la justa ei valoare.

M.V.