ANOSR: Viitorul implică studenţi!

O campanie intitulată „Viitorul Implică Studenţi” (VIS), însoţită de o serie de obiective ale studenţilor pentru dezvoltarea sistemului educaţional a fost lansată luni, la începerea noului an universitar, de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Lansată în contextul în care, peste aproximativ două luni, în România vor avea loc „alegeri parlamentare studenti-1ce vor decide soarta ţării pentru următorii patru ani, iar studenţii din România au VISuri şi dorinţe pe care vor să aibă posibilitatea să le transforme în realitate”, campania propune politicienilor să renunţe la „abordarea total iresponsabilă pe care au avut-o asupra educaţiei în ultimii ani”, şi să îşi creioneze programele politice „în jurul unui priorităţi cheie: educaţia – cu adevărat prioritate naţională”.

„Studenţii îşi doresc o Românie «altfel», mai puternică, mai performantă, mai cinstită, mai educată, şi sunt dispuşi să se implice activ în construirea acestui ideal. Studenţii de astăzi reprezintă viitorul României şi sunt conştienţi că singura şansă pentru dezvoltarea societăţii româneşti este investiţia în educaţie şi consolidarea unui sistem de învăţământ de calitate. Aflându-ne în preajma unui moment ce va influenţa decisiv viitorul României – alegerile parlamentare -, studenţii consideră că este timpul ca politicienii şi partidele politice să îşi creioneze programele politice în jurul unei priorităţi cheie: educaţia – cu adevărat prioritate naţională. Toamna aceasta trebuie să fie despre EDUCAŢIE! Viitorul îi implică pe studenţi, iar politicienii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să renunţe la abordarea total iresponsabilă pe care au avut-o asupra educaţiei în ultimii ani” – consideră studenţii.

ANOSR solicită politicienilor să includă în programele lor 15 priorităţi ale învăţământului, identificate de ei. Astfel, studenţii propun: o finanţare corespunzătoare a educaţiei, bazată pe performanţă, prin alocarea anuală a minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru acest sector; un cadru legislativ stabil şi predictibil în ceea ce priveşte sistemul naţional de învăţământ, „realizat în urma unei consultări autentice cu toţi actorii din sistemul de educaţie”; un fond pentru burse „suficient de mare, care să permită universităţilor să acorde astfel de forme de sprijin tuturor studenţilor care au nevoie, într-un cuantum care să acopere cheltuielile lunare de cazare, masă, încălţăminte, îmbrăcăminte şi materiale pentru studiu”, în aşa fel încât abandonul universitar cauzat de lipsa resurselor financiare să fie eradicat; fonduri de investiţii care să permită renovarea căminelor studenţeşti pentru a le aduce la standarde europene, precum şi construcţia de noi cămine studenţeşti acolo unde există deficit de locuri de cazare; sistem de consiliere şi orientare în carieră „finanţat corespunzător, funcţional, cu resurse umane suficiente şi bine pregătite, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar”, pentru a  facilita elevilor şi studenţilor alegerea unor trasee educaţionale corespunzătoare şi o inserţie pe piaţa muncii cât mai facilă.

Studenţii solicită, de asemeni: o legislaţie corespunzătoare pentru stagii de practică şi internshipuri, precum şi o pondere mult mai mare a practicii în studiile universitare, cu garantarea de locuri de practică, de calitate, în toate domeniile; fonduri suficiente şi legislaţie corespunzătoare, „care să permită dezvoltarea unui sistem de învăţământ cu adevărat centrat pe studenţi, flexibil, cu mijloace şi metode de predare adaptate nevoilor acestora, bazate pe o infrastructură academică modernă, resurse de învăţare de actualitate şi cadre didactice bine pregătite şi cu abilităţi pedagogice bine dezvoltate”; sistem de asigurare şi evaluare a calităţii în învăţământul superior „corelat cu directivele europene în domeniu, obiectiv, echidistant şi performant, care să nu permită ca vreun derapaj să rămână nesancţionat în sistem, care să încurajeze universităţile să crească calitatea programelor de studii oferite, pentru toate ciclurile de studiu, şi care să implice studenţii în toate procesele sale”.

Dezvoltarea programului naţional de tabere studenţeşti prin creşterea numărului de beneficiari şi prin valorificarea centrelor de agrement şi de tineret aflate în administrare publică, dar şi consolidarea statutului studenţilor în sistemul de învăţământ superior, „inclusiv prin asigurarea dreptului acestora de a participa în procesele de alegere pentru funcţiile de conducere din universităţi, într-o proporţie de cel puţin 25% din totalul electoratului” – sunt alte priorităţi ale studenţilor.

În opinia acestora, şi misiunea Caselor de Cultură ale Studenţilor „trebuie regândită şi reformată fundamental, astfel încât acestea să redevină puncte de sprijin pentru studenţi, în strâns parteneriat cu universităţile”.

Reprezentanţii studenţilor consideră că, în această toamnă, „clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate şi să acţioneze ca atare atunci când afirmă că educaţia reprezintă o prioritate naţională”, asumându-şi aceste priorităţi în programele lor politice şi finanţând corespunzător învăţământul.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie