Americani şi europeni – în voiaj etnografic la Mărişel

Chiar dacă nu avem atât de dorita infrastructură necesară deschiderii… cărărilor spre minunatul album geografic al ţării, sunt la noi în judeţ localităţi şi oameni de o frumuseţe proverbială, care-şi prezintă nu numai pitorescul şi tradiţiile locurilor natale, ci şi o parte din frumuseţea labirintului interior. Aici l-am numit pe cel mai tânăr profesor pensionar al Mărişelului, Ioan Mariş, un om plin de vigoare şi nedisimulat patriotism, care a fost mulţi ani director de şcoală şi chiar primar în acest pisc de Apuseni, dar a cărui vigoare fizică şi intelectuală nu se împacă cu noul său… statut, ce impune un plus de linişte şi odihnă.

Printr-o permanentă şi prietenoasă colaborare cu iubitori de frumos şi tradiţii româneşti – este vorba despre soţii Camelia şi Neluţu Motoc, profesori de coregrafie –, apoi cu Sonia Dion şi Cristian Florescu, adevăraţi ambasadori ai folclorului românesc în lume, cu Ionuţ Mariş, preşedinte al Asociaţiei Culturale „Mărişeana’”, cu sprijinul noului primar Viorel Ghic şi al grupului folcloric „Mărişeana”, cei de mai sus au organizat de nota 10 voiajul etnografic, din lunile iunie şi iulie a.c., al unor grupuri de iubitori şi promotori ai folclorului, tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti.

Astfel, au urcat cu autocarul, pe frământatul drum judeţean 107 P, 75 de folclorişti, coregrafi şi cercetători din America, Elveţia, Germania şi Austria, care au petrecut, la Mărişel, câte o frumoasă zi din sejurul celor 10 rezervate României, timp în care au fost şi oaspeţii Maramureşului şi Bucovinei, din program nelipsind Vadu Izei, Săpânţa, Sighet, Bârsana, apoi Fundu Moldovei, Sadova, Voroneţ, Vama şi Câmpulung Moldovenesc.

În aceste plăcute vetre turistice, oaspeţii s-au întâlnit cu formaţii artistice locale, cu care s-au prins în dans, au vizitat muzee etnografice, biserici din lemn şi au gustat din produsele bucătăriei tradiţionale.

La Cluj, Camelia şi Neluţu Motoc şi-au condus oaspeţii iubitori de frumos la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Salina Turda, localităţile Frata şi Mărişel. Aici, în Apuseni, voiajul etnografic a fost dublat de cel peisagistic, potenţat de numeroasele căruţe împodobite cu ţesături ornamentale, mijloacele de transport trase de frumoşi şi viguroşi cai dând posibilitatea curioşilor americani şi europeni să vadă cum cosaşii pregătesc cămările zootehniei, să miroase parfumul fânului proaspăt cosit, dar şi frumuseţea unică a Apusenilor.

La Cabana Moţilor, grupul folcloric „Mărişeana” şi cabanierii Mihaela şi Sebastian Hosu şi-au primit oaspeţi cu pâine şi sare, palincă, afinată, zmeurată, cântec de tulnic şi taragoate, atrăgând atenţia cu costumele lor populare şi saluturile adresate de preşedintele societăţii, Ionuţ Mariş, şi primarul Viorel Ghic.

Artiştii – purtători de valoroase tradiţii ale trecutului – au invitat oaspeţii la o şezătoare a satului, în care s-a prezentat cum sunt rânduite sărbătorile de iarnă, obiceiurile de nuntă, gazdele oferind adevărate lecţii despre cum se obţin firele din caierul de lână şi cânepă, cum se fac cusăturile şi broderiile; a fost improvizată şi o expoziţie cu vânzare, iar gospodinele au pus pe masă plăcinte cu brânză, minciunele, gogoşi, prăjituri, slănină şi brânză cu ceapă, ţuică şi diferite sucuri şi tării pregătite din fructele muntelui.

Întreagă după-amiază s-au schimbat păreri despre cântecul şi jocul popular specific zonei, asupra portului şi obiceiurilor, dar şi a modului de viaţă al celor ce trăiesc la cota celor 1250 m înălţime. Prinşi în jocul prieteniei, oaspeţii au concluzionat că la cote înalte se află şi omenia şi ospitalitatea mărişenilor, mai ales că balmoşul şi tocăniţa la ceaune, pregătită cu condimentele locului, au fost consumate în premieră de majoritatea musafirilor.

În ultima zi, la Cluj-Napoca, a fost organizată „Casa dansului românesc”, în costume naţionale, iar muzica a fost asigurată de taraful condus de Emil Mihaiu.

Dumitru VATAU