Afluenţă mare la SERBĂRILE TURENIULUI

Sărbătorile spiritului au fost un mare şi complex prolog la începutul noului an de învăţămînt la Tureni, această localitate de tranzit între marile municipii ale judeţului Cluj, în care convieţuiesc în perfectă înţelepciune şi armonie români, maghiari şi din ce în ce mai numeroşi ţigani. Şi cum toamna încep să se aşeze roadele anului prin depozite şi cămări, doamnele comunei de sub Feleac, Daniela Mănăilă şi Coloşvari Ileana, primar şi viceprimar, au găsit de cuviinţă ca după slujba religioasă închinată Înălţării cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, să organizeze şi ,,Ziua Tureniului”, o săr bătoare de suflet, care îşi are propriile valenţe ce nu mai trebuie relevate, chiar dacă încărcătura sentimentală, uneori, este copleşitoare.

Copleşitor a fost şi programul gîndit şi pus în scenă de doamna Daniela Mănăilă şi colaboratorii săi, care au participat la slujba liturgică oficiată de preotul localităţii, Viorel Păcuraru, timp în care, pe marele platou al bazei sportive, au fost montate numeroase şi atractive jocuri pentru tineri şi copii; comercianţii şi-au etalat div
ersitatea de produse, inclusiv din sectoarele artizanal şi al alimentaţiei publice, iar tehnicienii au pregătit scena cu recuzita cerută de o manifestare cultural–artisti că de mare ţinută.

Spectacolul zilei a început cu jocurile populare prezentate de tinerii artişti ai comunei, ce formează Ansamblul ,,Izvoraşul Tureniului”, denumire ce mă duce la gîndul că acest grup folcloric a băut destul de des apa rece şi cristalină ce curge spre veşnicie din ,,Izvorul lui Alexandru Macedon”, situat la 500 m de cariera de calcar din mărginimea satului. Se spune că, de sete, puternicul cal al marelui conducător şi strateg, Alexandru Macedon, a lovit cu copita în stînca de unde a ţîşnit apoi apa preferată şi azi de numeroşii locuitori ai Tureniului, Petreştilor, de cei din Sănduleşti şi de miile de trecători prin această zonă adiacentă Apusenilor. În aplauzele publicului, tinerii dansatori ai comunei, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, au cedat scena celor din Baciu, care ne-au convins că sînt merituoşi purtători ai tradiţiilor someşene, generic sub care îşi prezintă un bogat şi plăcut repertoriu.

Alternanţa joc şi cîntec a fost asigurată prin evoluţia solistelor Alina Zanc, Maria Pîrţilă şi Denisa Bonte, iar cunoscutul realizator de emisiuni folclorice TV, Văru Săndel, a cerut acceptul numerosului public să… „behăie” şi el ceva. Şi a ,,behăit” destul de bine, primind ropote de aplauze atît pentru parodiile muzical–folclorice oferite, cît şi pentru numeroasele bancuri cu care şi-a pigmentat rolul de prezentator şi interpret.

Pentru maghiari, români şi romi au prezentat tot ceea ce au mai valoros în repertoriu Ansamblul tinerilor maghiari din Tureni, ,,Boabya”, condus de Csete Martin, ,,Veteranii Turzii” şi duetul ,,Dupla Kave” din Ungaria.

Apropo de ţara vecină, la această frumoasă sărbătoare a Tureniului a participat şi o delegaţie din comuna Jasztelek (Ungaria), pe care amfitrionul manifestării, Daniela Mănăilă, a prezentat-o ca pe una din cele mai respectate localităţi cu care a semnat actul de înfrăţire. Oaspeţii Tureniului au purtat dialoguri pe teme ale administraţiei publice, ale schimburilor culturale şi turistice atît cu omologii de la Tureni, cît şi cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Iştvan.

După alocuţiunile mai multor oficialităţi de rang local, judeţean şi parlamentar – din care s-a desprins concluzia că unde guvernează doamnele, localităţile sînt mai dinamice, mai curate şi au o suprastructură mai solidă, cu trimitere la şefa administraţiei de la Tureni – Văru Săndel a cedat microfonul cunoscuţilor interpreţi ai folclorului transilvănean, Aurel Tămaş şi Vasile Coca, care au bucurat cu cîntecele lor miile de iubitori ai melosului popular din această parte a ţării. Simi Deac a încheiat una din cele mai populate zile ale Tureniului, comună a cărei istorie coboară pînă în anul 1276.

Pagină realizată de

Dumitru VATAU