Acesta nu este un supliment alimentar!

În țările care își respectă cetățenii, au grijă și de starea lor generală, numărul informațiilor, cu detalii, despre fapte antisociale extreme, crime, violuri, pedofilie este redus la nivelul epic de relatare neilustrată.
Am avut curiozitatea, strict profesională, de a urmări trei unități de timp, cu vârf de audiență, în Danemarca, Suedia și Austria. Față de România, diferențele sunt uriașe, net în favoarea BUNĂSTĂRII MENTALE A CETĂȚEANULUI.
La noi? La ora 7, cînd tot omul se pregătește să meargă la serviciu, având grijile lui, problemele lui, televiziunile „specializate”, relatează noi detalii de la Caracal, despre atacul alcoolicului, soldat cu 4 morți, 9 răniți, accidente, toate „cu un puternic impact emoțional”.
În ce stare își începe românul ziua?
Sigur, se poate replica: să nu deschidă televizorul! Dar el vrea să știe starea vremii, a drumurilor, ALTE INFORMAȚII INTERNE ȘI INTERNAȚIONALE.
Desigur, vine replica, doar nu o să zugrăvim realitatea și să prezentăm numai lucruri frumoase, de parcă săptămîna ar fi formată din 7 duminici! Nimeni nu contestă prezentarea realității, a ajuns perioada aia de minciună partinică, dinainte decembrie ‚89, dar nu numai, în procent de 80% a acestei părți întunecate a vieții. Peste tot sunt dezaxați, criminali, pedofili, dar există o politică reală de a nu stresa excesiv cetățeanul.
Am mai scris despre cât și cum prezintă alții grozăviile, mulți ați văzut programele străine, știți la ce mă refer. De pildă, în Austria, buletinul meteo este însoțit de imagini localizate, cu un fond muzical agreabil, nu același, monoton, ca la prezentarea temperaturilor pe orașe, de la noi, urmează tele-pastelurile, peisaje, câmpii cu flori, cascade, cu toatele terapeutice, ajutând enorm la bunăstarea sufletească, la optimism. Mai vedeți oameni zâmbind, râzând, tineri veseli și gălăgioși? Telefonul mobil totalitar, relațiile sociale subțiate, sentimentele nevalorificate…
În România, tele-sedentarii petrec în medie/zi, 6 ORE ÎN FAȚA TELEVIZORULUI, impactul fiind unul toxic, fiindcă programele televiziunilor ajung să le dirijeze viața și să le impună o scară de valori străină intereselor etice personale. Dacă mai adăugăm și reclamele cu medicamente, care duc uneori la gesturi periculoase, de automedicație, avem o imagine generală a unor efecte directe, venite dintr-o cauzalitate lucrativă, cinică altfel spus, pe producătorul programelor comerciale nu îl interesează starea de sănătate psihică a telespectatorului, el îl vrea dependent de ororile în serial, prezentate 5-6 ore cumulate, zilnic. Românul a fost dezinformat 50 de ani. Se pare că foamea de știri, de noutăți, în devălmășie, încă nu a fost stâmpărată, și încă nu există o politică autocenzurală, de gradare a știrii-limită, cu efect de impact. Acestea, acumulate, induc stări contradictorii, anxietate, pasivitate socială, insularizare. Dacă adăugăm cireașa mutată pe colivă, să menționăm și greutatea nocivă a precarității intelectuale, a lipsei de carte. Tinerii s-au rupt de televiziune, ca mijloc de informare și agrement. Urmăresc, nu constant, programe sportive, în rest au televiziunile muzicale, TELEFONUL, cel care îi izolează de realitatea adevărată, și relativ-recentul facebook cu avantaje incontestabile, dar și cu pericole, ce explorează și exploatează sentimente, eșecuri, nevoia de companie.
Marile festivaluri muzicale, gen Untold, sunt cele care creează un vad generos empatiei colective, dar nu în fiecare săptămînă se poate „untoldi”.
Să cerem guvernului aplecare și asupra acestor aspecte? E prea mult și inutil. CNA-ul? Rog seriozitate, în rândurile din față, dar mai ales în cele din fund…

Cornel UDREA