A răsunat “Rapsodia Someşană” la Chişinău, Belgrad şi Paralia Katerini

La Vârsta…pensionării, adică la 42 de ani de activitate artistică, Ansamblul folcloric ”Rapsodia Someşană” continuă cu aceeaşi vigoare artistică să participe la numeroase manifestări cultural-artistice, atât în ţară, cât şi înafara ei, completând noi pagini în frumosul şi voluminosul album deschis cu mai bine de 40 de ani în urmă. Ani în care s-au sedimentat cele mai plăcute şi chiar năstruşnice amintiri ale vieţii numeroşilor dansatori şi instrumentişti ce şi-au legat bucuriile şi de împlinirile longevive ale acestui a cărui existenţă înseamnă joc tradiţional, cântec popular şi scenă.

Pentru a afla câte ceva despre reuşitele turnee la care a participat, în această vară, singurul ansamblu folcloric clujean născut, crescut şi ajuns la deplină maturitate artistică în… ograda RATUC, ne-am adresat doamnei Elena Ghica, preşedinta Asociaţiei folclorice “Rapsodia Someşană” , dansatoare în acest colectiv artistic din ziua înfiinţării sale.

– Aşadar, doamna preşedintă, după 42 de ani de repetiţii, cu sute de spectacole în judeţ, ţară şi străinătate, cu numeroase premii şi laureaţi ai festivalului naţional “Cântarea României”, apreciaţi în SUA şi alte multe ţări, Ansamblul “Rapsodia Someşană” încă nu a… obosit?

– Când afinităţile profund umane te trimit spre o zonă artistică, sau profesională să o slujeşti cu devotament şi te mai ajută şi talentul, dar şi respectul pentru valorile moştenite din trecut, oboseala devine neglijabilă.
–
– – Şi, totuşi, cum reuşiţi să menţineţi acest excepţional tonus al ansamblului şi această, de invidiat, unitate a lui?
–

– Îmbinând experienţa veteranilor cu entuziasmul şi talentul tinerilor care ni s-au alăturat în timp, devenind un tot unitar, o mare familie. Astfel, numai în acest an, pe lângă numeroasele participări de succes la diferite evenimente cu caracter patriotic în judeţ şi în ţară, Ansamblul a fost invitat la 3 festivaluri internaţionale de folclor care s-au desfăşurat la Chişinău- Republica Moldova, la Belgrad, în Serbia şi la Paralia Katerini, în Grecia. Toate aceste manifestări au prilejuit membrilor Ansamblului ocazia de a dovedi că pe lângă dragostea de folclor şi de neam, au înţeles că reprezintă România peste hotare, iar prestaţia lor va rămâne în amintirea publicului spectator din acele ţări , dar şi a membrilor celorlalte ansambluri participante la festivalurile amintite. Putem afirma cu mândrie că la toate aceste festivaluri am făcut cea mai bună impresie artistică şi umană , prin joc, prin cântec, prin costume, prin participările la paradele portului popular, ridicând de multe ori publicul în picioare pentru a ne aplauda şi ovaţiona îndelung. La rândul lor, organizatorii ne-au mulţumit pentru participarea de excepţie şi ne-au invitat să continuăm colaborarea şi în anii care vin.

– Bănuiesc că la vecinii de peste Prut, v-aţi simţit ca într-o mare familie cu grai şi afinităţi comune.

– La Chişinău am participat în perioada 29 iunie- 3 iulie la 2 manifestări înrudite: Festivalurile ” Ştefan cel Mare şi Sfânt”- ediţia a 4-a şi ”Cântă cucu-n Bucovina”, ambele fiind organizate de Centrul Cultural European ”Dacia”. Alături de noi a participat şi Ansamblul”Mărişana” din Mărişel, judeţul Cluj, coordonat de prof. Ioan Mariş, care a îmbogăţit valoarea celor patru spectacole oferite spectatorilor din Chişinău şi Vadul lui Vodă, cu ale noastre şi ale lor costumaţii, dar şi cu jocurile şi cântecele de pe Someş , Câmpie şi Apuseni. Împreună am făcut o echipă de mare succes scenic

– Acolo, Dodon, a fost fluierat când a vorbit în limba rusă ?

– Da, aşa a fost. De fapt ca respect pentru marele domnitor, Ştefan cel Mare, noi am depus şi coroane de flori la monumentul acestui din Piaţa Marii Adunări Naţionale, pe unde s-a desfăşurat şi aplaudata paradă a portului popular.

La acest reuşit festival au mai participat ansambluri folclorice şi din alte ţări precum Letonia, Spania , Ucraina şi, firesc, Moldova.

Deviza festivalului suna astfel:”Vom fi iarăşi ce am fost şi mai mult decât atât”; ceea ce pentru participanţii români avea o semnificaţie profundă şi o mare încărcătură emoţională. Aceasta s-a tradus într-un plus de interes şi de participare afectivă din partea publicului, care a cântat alături de noi cântece patriotice româneşti, adesea cu lacrimi în ochi.

– Şi apoi, v-aţi pregătit repertoriul pentru sârbi şi greci?

– După cum ştiţi în perioada 1-5 august a. c. am participat la a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor de la Belgrad, alături de membrii ansamblului ” Trandafirul de Căian”, un ansamblu tânăr, dar dornic de afirmare, având ca parteneri de scenă ansambluri din Turcia, Grecia, Serbia, şi Muntenegru. Spectacolele s-au desfăşurat în aer liber, în 2 dintre cele mai frumoase parcuri ale Belgradului, precedate de parade ale portului popular desfăşurate pe străzile marelui oraş. Publicul din ţara vecină şi prietenă ne-a întâmpinat cu multă simpatie şi ne-a aplaudat cu entuziasm după fiecare moment prezentat.

– Şi cu câteva zile în urmă, doamna Neli Ghica, v-aţi întors din Grecia, din frumoasa şi căutata staţiune de români, de pe malul mării Egee, unde câteva zile de plajă a prins bine şi colegilor dv. de scenă.

– Poate că tocmai de aceea şi aici, la Paralia Katerini, am înregistrat acelaşi mare succes, publicul fiind format din numeroşi etnici români aflaţi acolo la muncă, în concediu sau stabiliţi definitiv. Aceştia şi-au manifestat imensa bucurie de a ne întâlni, participând alături de noi la paradelele portului popular, unde au cântat şi au jucat împreună cu noi. Spectacolele s-au desfăşurat tot în aer liber, pe malul mării , în apropierea Bisericii Ortodoxe din celebra staţiune turistică, unde Ansamblul nostru a evoluat alături de grupuri folclorice din Polonia, Bosnia, Serbia, Grecia, festivalul desfăşurându-se în ultima decadă a lunii august.

Cele trei participări la festivalurile internaţionale de folclor ne-au lăsat minunate amintiri, care au estompat oboseala inerentă deplasărilor pe distanţe apreciabile, amintiri şi prietenii care se adaugă celor acumulate în decursul anilor . Succesul confirmă aşteptările, dar ne şi obligă la noi eforturi pentru buna desfăşurare a celorlalte manifestări folclorice la care suntem invitaţi, sau pe care le vom organiza în perioada următoare, culminând cu spectacolul ”Sărbătorile toamnei cu Rapsodia Someşană” din 29 septembrie care se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor, la care îi aşteptăm cu drag şi surprize plăcute pe iubitorii folclorului din Cluj – Napoca.

Dialog consemnat de Dumitru VATAU