Spermezeu – comuna în care oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu, iar El este în mijlocul lor

Am fost acolo, am văzut şi cred. Am fost martor şi vă scriu. Când aduci în discuţie Spermezeu, spui tradiţie înainte de toate, apoi frumuseţe, bunătate şi ospitalitate. Oamenii de aici nu pot fi altfel decât frumoşi, buni şi ospitalieri. Este un dat ontologic. Împarte bucuros casa şi blidul cu un altul. Am experimentat dărnicia necondiţionată a celor din Spermezeu. Localitatea unde sărbătorile se trăiesc intens, tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie, iar religiosul ocupă un loc aparte. O singură vizită îţi lasă impresia că cei de-aici sunt mai apropiaţi de Dumnezeu decât alţii, iar El, iubirea necuprinsă, este în mijlocul lor, îmbrăţişându-i cu bunătate şi milostivire.

Comuna, scăldată în soare încă de dimineaţă, s-a îmbrăcat duminică, 29 iulie, în straie de sărbătoare la propriu. Cu mic-cu mare, locuitorii frumoasei localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud, echipaţi în costume populare lucrate cu multă migală, au început ziua la casa părintească a PS Macarie, Episcopul Europei de Nord, fiu al comunei, unde s-au închinat icoanei Fecioarei Maria Alăptătoarea, aşezată în curtea casei, la umbra binefăcătoare a unei vii de struguri. În icoana respectivă, cunoscută în limbaj teologic sub numele de „Galactotrofusa”, Fecioara Maria este reprezentată hrănindu-l la sân pe Domnul Iisus Hristos. Este o icoană rară în spaţiul românesc, care şi-a făcut loc în evlavia grecilor, ruşilor şi sârbilor.

Chiar dacă este o icoană rară, ea nu este în nici un caz necanonică şi nu atentează la dreapta credinţă, ci dimpotrivă. Această icoană mai este numită şi „Alinătoarea durerilor”. Nu sunt puţini cei care, rugându-se la ea cu lacrimi fierbinţi, au găsit alinare şi tămăduire sufletească şi trupească. Iar mărturiile sunt numeroase în acest sens. Îmi place foarte mult sintagma „Icoana este fereastră către cer”, folosită adesea de ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Pentru cei ce cred, icoana determină schimbarea omului vechi în omul nou, dezbrăcarea lui de vechiul Adam şi îmbrăcarea în Adam cel nou, adică în Hristos. Icoana este dialog cu Dumnezeu şi carte în imagini.

Revenind, alaiul, în frunte cu un preot, (căci „oastea e creştină” – vorba imnului naţional) s-a îndreptat, pe jos, până la biserica din centrul comunei, având hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, unde o mare de oameni a participat la Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfinţitul Serafim, Mitropolitul Germaniei şi al Europei Centrale şi de Nord, PS Macarie, Episcopul Europei de Nord, şi de un impresionant sobor de preoţi (aproximativ 40).

Cei doi ierarhi au fost întâmpinaţi de cei doi protopopi ai Clujului: Pr. Dan Hognogi (Cluj 1) şi Pr. Alexandru Ciui (Cluj 2), născuţi la Spermezeu. Din sobor a făcut parte şi directorul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj, Pr. Liviu Vidican Manci, nici acesta nefiind străin de loc. Anul acesta, pe 6 iulie, PS Macarie a aniversat zece ani de la întronizarea ca Episcop Ortodox Român al Europei de Nord, iar momentul a fost marcat aşa cum se cuvine.

Mii de oameni de pe Valea Ţibleşului şi nu numai au ţinut să fie prezenţi la acest moment festiv, de la care n-au lipsit Emil Radu Moldovan (preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa) şi Ioan Deneş (Ministrul Apelor şi Pădurilor).

În cuvântul de învăţătură, ÎPS Serafim le-a vorbit oamenilor despre importanţa participării la Sfânta Liturghie, necesitatea spovedaniei şi a împărtăşirii cu preacurat Trupul şi scumpul Sânge al Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos. „Nu trebuie să stăm departe de Sfântul Potir şi nici să căutăm un substitut, întrucât ceea ce se află în Potir ne împlineşte şi ne oferă totul pentru  viaţa spirituală. Hristos este Pâinea vieţii, Pâinea care se pogoară din cer, iar prin Sfintele Taine, El, Hristos, se prelungeşte în oameni şi rămâne în continuă stare de dăruire”.

Ierarhul i-a îndemnat pe oameni să caute echilibrul în această viaţă şi să evite extremele. Nu întâmplător, ÎPS Serafim a rostit cu voce tare Anaforaua liturgică, care este rugăciunea centrală a Sfintei Liturghii, pentru a-i ancora pe credincioşii participanţi la misiunea lor de co-slujitori şi nu de simpli participanţi pasivi ai Liturghiei.

De ieri începând, PS Macarie se află la Sfântul Munte Athos, unde va petrece, în post şi rugăciune, perioada postului Sfintei Marii sau Postul Adormirii Maicii Domnului, care începe miercuri, 1 august şi durează două săptămâni. Este unul din cele patru mari posturi de peste an, alături de cel al Naşterii Domnului, Sfintelor Paşi şi al Sf. Apostoli Petru şi Pavel.

Parohia Ortodoxă Română Spermezeu, din Protopopiatul Beclean, este atestată documentar pentru prima dată în anul 1456, în actul Conventului din Cluj-Mănăştur, sub denumirea de Ispanmezew, care în traducere liberă înseamnă „Câmpul Comitelui” . Regele Ungariei din acea perioadă, Ladislau al V-lea Postumul, îl deposedează pe Ioan Farkaş de Herina pe motiv de necredinţă, lăsându-l fără domeniul Săsarm, în care era inclusă şi localitatea Spermezeu de la acea vreme. Ulterior, în 1602, aşezarea a fost anexată domeniului Gherla, având pe parcursul istoriei diverşi proprietari.

Forma românească „Szpelmezeu” apare pentru prima dată în „Statistica românilor” din anul 1750, realizată de vicarul episcopesc Petru Pavel Aron. Denumirea „Spa(e)rmezeu” este întâlnită la începutul secolului 20 şi se păstrează până astăzi.

Biserica veche a fost construită din zid în anul 1712, de către un nobil ungur, pentru românii iobagi din Spermezeu. Poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”, în anul 1955 este declarată monument istoric. Capela ortodoxă a fost construiă în anul 1932 de către cei 49 de credincioşi trecuţi de la greco-catolici la ortodocşi. A fost din lemn acoperită cu ţiglă fiind demolată în anul 1959 după ce s-a început construirea bisericii noi. Biserica nouă a fost construită între anii 1958-1969 fiind sfinţită la 9 noiembrie 1969. Resfinţirea bisericii s-a făcut în anul 2002, de către I.P.S. Bartolomeu al Clujului. Altarul de vară a fost construit în anul 2004 de către un meşter din localitate, fiind binecuvântat de către P.S. Vasile Someşanul în ziua de 12 septembrie 2004, înainte de săvârşirea sfintei Liturghii. Parohia Spermezeu cuprinde un număr de aproximativ 1500 de credincioşi, dintre aceştia un număr de aproximativ 300 fiind plecaţi la muncă în străinătate.

Cristian FOCŞANU

Foto: Vasile Mizgan