CHINA la un click distanţă

Dincolo de legendă şi istorie, dincolo de trecut şi prezent, China se dezvăluie ca un mare conglomerat. Învăţămînt, cultură, ştiinţă. Şi realizări pe măsură. Toată lumea încearcă să se apropie de China. Dovadă şi cea de a XX-a ediţia a Tîrgului Internaţional de educaţie – Beijing, 2015(CIEET). Au participat 326 de universităţi din 55 de ţări. La care s-au adăugat 37 de entităţi educaţionale din partea ţării gazdă. Dar impresia deosebită a venit atît din dimensiunile tîrgului, cît şi din calitatea ofertelor pentru un învăţămînt modern. Statele Unite ale Americii au fost prezente la eveniment cu 55 de universităţi şi colegii, Marea Britanie cu 48, Canada 44, Japonia 37, Australia 34, Franţa 28, Noua Zeelandă 24. Fiecare încercînd să atragă cît mai mulţi studenţi străini pentru ţările lor.

România a fost prezentă cu o singură entitate: UBB Cluj. Atuuri? Popularitatea universităţii de la poalele Feleacului, programele atractive oferite într-un învăţămînt de calitate (cu precădere cele în limba engleză) şi, desigur, posibilitatea celor veniţi din China să studieze într-un oraş al Uniunii Europene, obţinînd o diplomă recunoscută de statul chinez. Şi mai ales, costurile mici practicate, pentru şcolarizare şi cele necesare traiului în cei 3 sau 5 ani de studii.
Mai multe aflăm de la doamna Smaranda Moldovan, expert al Universităţii “Babeş-Bolyai”, în cooperare internaţională:
– Am plecat împreună cu colegul meu Nicolae Urs, prodecan de la Facultatea de ştiinţe politice, facultatea lor fiind foarte interesată în a atrage studenţi chinezi, şi nu numai, la cursurile lor.

– Însăşi călătoria spre China este una… interesantă.
– Am plecat din Cluj-Napoca la 6 dimineaţă. Am ajuns la München la ora 7. Aveam abia la ora 14 legătură spre Beijing. Partea bună e că nemţii au în aeroport o oază de relaxare. Spaţii amenajate cu canapele somptuoase, inclusiv cu cabine de somn. Apoi au urmat 11 ore de zbor.

– Cine a organizat standul?
– Partea de decor, tot ceea ce înseamnă umplerea acelor pereţi pe care îi aveam la dispoziţie din partea organizatorilor, am făcut-o noi. Sigur, împreună cu Departamentul de imagine de la UBB. Colegul Alex Maxim a făcut postere care acopereau totalmente suprafaţa standului. Astfel încît totul arăta foarte bine. Important! Pentru că, pentru multe ţări, care îşi dau seama de importanţa relaţiilor cu China şi atragerea de studenţi, este o prioritate. Asta înseamnă că ambasadele, sau anumite organizaţii care ţin de ministerele educaţiei sau de relaţii externe, ajută universităţile pentru o participare onorabilă. Spre exemplu, spaniolii ne spuneau că aveau subvenţionată în totalitate participarea lor la standul tîrgului de la Beijing. Şi, foarte important, cred, ţări mari din lumea asta aveau un look unitar. Nu au apelat la standul acela standard. Ci aveau un fel de campusuri, construite pe spaţii închiriate în prealabil. O construcţie unitară, aşadar, cu un design aparte – foarte atractiv pentru chinezi. Noi ne-am dus cu materialele vizuale în traistă. Mai avem multe de învăţat. Dar, per ansamblu, a fost foarte bine.

– Aţi fost singura universitate din România, prezentă la tîrg. Scopul participării?
– Prezentarea instituţiei noastre de învăţămînt superior şi atragerea de studenţi chinezi la programele noastre derulate în limba engleză. Ne dorim ca, din cei 700.000 de studenţi chinezi, care studiază anual în străinătate, să vină şi la noi. Cît mai mulţi. Spre exemplu, Franţa are 30.000 de studenţi chinezi, cu toate că nu prea are programe de pregătire în engleză. Dar îşi doresc ca, la anul, să aibă 50.000 de studenţi chinezi. Germania, care nu are taxe de şcolarizare pentru chinezi, are doar programe de predare în germană. Din acest punct de vedere, programele noastre sînt mult mai atractive.

– Partea bună…
– …a fost că ne-au ajutat în demersul nostru 4 studente de-ale noastre, care studiază la Beijing limba chineză. Le ştiam inclusiv de cînd frecventau cursurile Institutului Confucius din Cluj-Napoca. Colegul meu nu vorbeşte limba chineză, iar eu o vorbesc, dar cu dificultate. Fetele însă s-au descurcat foarte bine, cu atît mai mult cu cît lumea a fost foarte interesată de standul nostru. Şi am avut de lucru, nu glumă! Dar: între mulţi alţii care s-au oprit la standul nostru a fost şi un tînăr chinez. Foarte interesat de universitatea noastră. O rudă de-a lui lucrează la Bucureşti. Şi ştia multe despre România. Pe lîngă că şi-a manifestat dorinţa de a veni şi studia la Universitatea noastră, a stat cu noi toată ziua (tîrgul a durat 2 zile n.n.) şi a promovat UBB Cluj la fel de bine ca noi. „Universitatea noastră”… spunea el! în prezentarea către conaţionali.

– Aţi avut şi alte iniţiative?
– Un punct important al activităţii noastre este cooperarea cu alte universităţi. Am semnat un acord cu Instutute of Beijing Technology. Am discutat mai multe aspecte ale cooperării. Am constatat că, în cultura lor există un guanshi, transferabil. Ce înseamnă asta? Trebuie să ai pe cineva cunoscut care să-mi… transfere bunăvoinţa lui pentru a putea obţine legăturile de care am nevoie. Chestie de cultură chineză. Dîndu-ne seama de acest lucru, am căutat cursanţi români în China care să ne facă legătura cu universităţile interesate. Şi treaba a început să meargă ca pe roate. Noi sîntem interesaţi nu numai de schimbul de studenţi, apoi schimburi de cadre didactice, ci şi de cooperarea pe linie de cercetare ştiinţifică. Participarea la Tîrg este importantă. Dar este şi o investiţie. E nevoie, deci, de o evaluare a eficienţei participării noastre de pînă acum, pentru a putea vedea ce înseamnă viitorul. Din acest motiv, admiterea din vară este hotărîtoare din acest punct de vedere.

– Aţi început, în acest sens, o serie de activităţi colaterale tîrgului.
– Am decis să fim mai prezenţi pe site-urile din China, inclusiv pe site-urile de socializare, echivalente cu Facebook, care în China poartă numele de Weibo. Studentul de care vă vorbeam a făcut deja o pagină de prezentare a UBB pe echivalentul Wikipedia de la ei. Demersul trebuie să meargă şi în sensul acesta: de prezenţă on-line a Universităţii Babeş-Bolyai în China. E important ca ei să ştie ce programe avem şi cum pot fi ele accesate. De multe ori, studenţii merg la agenţii, care se ocupă de recrutarea de liceeni pentru continuarea studiilor în străinătate. Asta nu neapărat pentru că nu ştiu unde să meargă, ci pentru că li se pare greoi procesul de admitere, pregătirea dosarelor, cererile pentru vize. Există agenţii, care, pentru un comision, de regulă 10 la sută din taxă, fac acest lucru. Noi, ca Universitate, nu lucrăm cu asemenea agenţii şi de aceea trebuie să facem în aşa fel încît procesul de aplicare să fie foarte clar pentru studenţii care vor să vină la noi.

– Vorbeaţi de avantajele studentului chinez de a învăţa la noi. Care sînt acestea?
– Avem taxe cu o medie de 3000 de dolari. Ceea ce este foarte ieftin faţă de alţii. La care se adaugă costurile scăzute de trai. Un total, ne arată că pentru ei nu este cu mult mai scump să studieze în China, decît la noi, în România. Dar o diplomă de… Europa (UE n.n.) este recunoscută acolo şi, deci, foarte valoroasă pentru ei. La toate acestea trebuie adăugat şi faptul că programele noastre sînt în engleză. Coroborate, toate acestea fac ca, pentru ei, Cluj-Napoca să fie o destinaţie dezirabilă.
Pagină realizată de
Radu VIDA
Grafica: AnomisadiV

China are cea mai mare reţea de învăţămînt din lume. La sfîrşitul anului 2014 erau înregistrate 523.000 de grădiniţe, şcoli primare, gimnazii, licee, şcoli profesionale şi speciale, universităţi şi institute pentru adulţi (absolvenţi de licee care nu au fost promovaţi prin examenul de admitere la facultate se pot înscrie la aceste institute, pentru a obţine o diplomă de licenţă, masterat şi doctorat).
Un sistem de învăţămînt diferit de cel european, dar de mare eficienţă. Din gimnaziu se învaţă o limbă străină. Aici învaţă circa 48 de milioane de elevi. Marea majoritate a gimnaziilor din China sînt de stat. Pe de altă parte, învăţămîntul licean nu este obligatoriu. Aşa că se percep taxe. Acestea variază de la o regiune la alta, fiind stabilite în funcţie de condiţiile economie ale zonei. În linii mari, taxele şcolare pentru elevii de liceu ajung la cîteva mii de yuani pe an. Durata studiilor este de trei ani. Sînt vreo 27.000 de licee, cu 45 de milioane de elevi. Iar învăţămîntul superior cuprinde colegii universitare, facultăţi, studii masterale şi doctorale. Există universităţi obişnuite, institute de învăţămînt superior profesionale, universităţi în care studenţii urmează cursurile prin intermediul televiziunii, radioului, internetului şi al altor mijloace de informare în masă, dar şi alte tipuri de universităţi. În cele peste 2800 de instituţii de învăţămînt superior, studiază 33 de milioane de studenţi.*

Numărul tinerilor din diferite ţări, veniţi la studii în China a crescut substanţial în ultimii ani, ajungînd în prezent la aproape 330.000. Ei provin din aproximativ 200 de ţări şi regiuni ale lumii. Marea majoritate a studenţilor străini învaţă limba şi literatura chineză, istoria Chinei, medicina tradiţională ş.a. În ultimi ani au început să fie interesaţi de drept, ştiinţe economice şi contabilitate, informatică şi alte discipline realiste… Guvernul chinez depune eforturi tot mai mari pentru atragerea cît mai multor studenţi străini şi a stabilit ca, pînă în 2020, numărul acestora să ajungă la 500 de mii, iar China să devină cea mai mare destinaţie din Asia pentru studenţii străini.**

* China în oglinda tipului – (RCI), Editura Junimea, Iaşi, 2014 p.179
** ibidem