2 minute şi o minciună

Populiştii care… este peste tot.
Şi gripa care se ia, chiar dacă e vară, secetă (unde-i secetă) şi deluviu unde plouă de zici că teoria conspiraţiei nici nu-i chiar aşa de … conspirativă. Umblă virusul ăsta prin Evropa, ceva de speriat!
În Austria, bunăoară.
Ministrul transporturilor a ridicat limita de viteză pe autostrada Viena -Salzburg. Înainte se putea circula cu 130 km/h. Acum se poate goni cu 140 km/h. Legal. Ilegal, toată lumea merge/mergea mai repede. Mult mai repede, pentru că, pe această porţiune nu sunt controale, nu sunt blitz-uri…Şi, în consecinţă, de acum încolo şoferii vor face întrecere cu avioanele din văzduhul ţării.
A argumentat ministrul lor de interne, cum că maşinile s-au îmbunătăţit, drumul aşijderea (!!!) şi în final a scos porumbelul: Între Viena şi Salzburg şoferii vor câştiga 2 minute (!!!)
Ce să spun?!
Mare brânză! Dar aceste 2 minute+ se pot solda cu nenorociri de neînchipuit. E drept, experimentul va dura un an şi va fi strict monitorizat. Aşa cum numai popoarele germanice ştiu s-o facă. Când vor!
Minciuna e preluată după o legendă, ce umblă ca o fabulă de proastă calitate în mintea celor care nu văd altceva decât viteză şi iarăşi viteză: Germania. Tot omul (care n-a pus piciorul – vorba vine – în această ţară) spune că, în Germania se circulă fără limită de viteză.
Fals!
În localităţi, viteza este de 50 km/h. Şi ferească Sfântu’ să vă prindă cu o gradaţie în plus! Pe drumurile judeţene, viteza este de 70-90 km/h. Există, desigur, şi o teorie a autostrăzilor. Aici nimeni nu limitează viteza, până nu e limitată de poliţişti, constructori, transportatori… Drumurile germane sunt mereu, şi mereu un vast şantier. Se repară, se îmbunătăţesc, se construiesc noi linii sub şi supraterane… Iar limitatoarele de viteză sunt la tot pasul. Iar porţiunile unde funcţionează…legenda se pot număra pe degetele de la piciorul stâng al lui Mutti.
Deci:
Lethe (râul uitării) funcţionează şi în infernul circulaţiei evropene. Nu daţi crezare politicienilor şi, mai ales, nu vă luaţi după gura lumii. Pute prin mirosire, cum zice un contemporan.
Şi asta poate cauza.

Articole din aceeasi categorie

One Response to 2 minute şi o minciună

  1. Aiurel

    „2” este o cifră și se citește/pronunță (doar) „doi” (nu are flexibilitate gramaticală). Numeralul cardinal e „doi” (nu 2!) și are forme diferite după gen. Deci „două minute”. Nu doi minute!!!