Zgomotul şi tăcerea

RADU VIDA

Siguranţa circulaţiei.

O problemă naţională de mare interes. Şi nu atît circulaţia e importantă, distrugerea de bunuri, ci viaţa oamenilor. Una peste alta, totul se limitează la respectarea legilor de participare civilizată şi rsponsabilă la trafic şi, de ce nu, respectul faţă de tot ceea ce mişcă în perimetrul carosabilului.

Legea, în aces sens, este clară. Dar că nu se respectă. Şi, de cele mai multe ori, teribilismul face casă bună cu iresponsabilitatea, aducînd devastatoare daune materiale şi pierderea de vieţi omneşti.

Cei mai furioşi – motocicliştii. Zgomotoşi nevoie-mare, călăreţii sutelor de cai putere pe două roţi, se avîntă ignorînd aproape tot ceea ce reglementaeză o bună conduită pe şosele. N-am văzut, credeţi-mă, un motociclist care să respecte rîndul. Să stea, vasăzică, în spatele maşinilor şi să plece de la stopuri în ordinea venirii. Se strecoară, fac tot felul de artificii numai să ajungă în faţă. Iar la schimbarea culorii semaforului, pleacă ca din puşcă. Şi pentru ei, viteza admisă este de 50 km)h, fără slalom printre maşini, fără sfidarea trecerilor de pietoni.

O mare nesăbuinţă dovedesc şi cei care, în grupuri mai mici sau mai mari, se dedau întrecerilor de viteză. Neautorizate, desigur. Pe străzi drepte, în liniştea nopţii. Atunci cînd motoarele lor puternice deranjează, iar viteza excesivă poate cauza. Cu motoarele ambalate la maximum şi într-o totală ignorare a celor întîrziaţi, nopţile de week-end se transformă în coşmar pentru locuitorii de pe străzile Dorobanţilor, Calea Baciului (pînă la Dealurile Topii) sau spre Locurile de la Ciurila (Făget).

Unii aruncă vina pe alţii. Şi toţi se întorc împotriva celor care nu creează condiţii pentru… Dar şi maşinile, şi motociclietele au acelaşi regim: de participanţi la trafic. Iar protestele devin inutile în faţa morţii şi a mutilărilor.

Exasperaţi de decibelii produşi, bucureştenii au cerut primăriilor să interzică circulaţia motocicletelor, motoretelor, scuterelor şi mopedelor pe timp de noapte. Nu cred că este o soluţie viabilă. Dar nerespectarea regulilor de circulaţiei, ambalarea motoarelor doar de dragul de a fi remarcate (şi remarcaţi, motocicliştii, vreau să zic), ar trebui drastic pedepsite. E nevoie, totodată, să se interzică circulaţia oricărei forme de ATV-urilor. Aceste… arătări sînt construite pentru terenuri accidentate, iar circulaţia lor în oraşe, atît pe carosabil, cît şi pe trotuare, reprezintă un real pericol. Pentru toată lumea.

Mor, într-o deplină tăcere, şi biciclişi pe şoselele patriei. Sînt agresaţi de nebunia circulaţiei maşinilor de tot felul, de pietonii care nu le respectă puţinele locuri amenajate. Dar, să recunoaştem, achiziţionarea a tot mai multe biciclete creşte pericolul de accidente, creşte stresul şoferilor şi bicicliştilor, deopotrivă. Asigur că, în timp, creşte numărul de benzi de circulaţie şi pentru aceste vehicule. Sigur că şi lumea se civilizează, conştientizînd că şi aceşti iubitori de mişcare trebuie să se manifeste undeva. Pînă atunci, însă, trebuie înţelegere. Din partea tuturor. Iar preocuparea edililor de a crea condiţii pentru biciclişti să fie permanentă. (Nu rond de flori costisitoare şi lampioane fistichii trebuiau construite pe mijlocul şoselei înspre Feleac, ci, pe margine, o bandă pentru biciclişti. Cel puţin pînă la intrarea în pădurea Făget.)

Neîndoielnic că problema motocicliştilor şi bicicliştilor trebuie să rămînă în atenţia legiuitorului, a autorităţilor administraţiei locale şi a poliţiştilor. Dar, vă asigur, nu este suficient. Dincolo de dezvoltarea unor rute exclusiviste, de … organe prezente pe străzi, e nevoie ca tot participantul la trafic să conştientizeze că o cît de mică nesăbuinţă aduce nenorociri.

Ireparabile, de cele mai multe ori.