Victor Negrescu: Ne dorim un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică (II)

România îşi doreşte un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică, afirmă ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El susţine că cu cât românii vor fi mai implicaţi în ceea ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, cu atât consensul în jurul acestei teme va fi mai larg.

În interviu, ministrul vorbeşte despre rolul de mediator pe care România trebuie să şi-l asume în primul semestru al anului 2019, dar şi despre posibilitatea ca ţara noastră să fie “o punte” între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

“Cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite nu se află în competiţie. Nu se află în competiţie nu doar la nivelul deciziilor luate în plan naţional, nu există o competiţie nici la nivel sentimental între cele două”, a declarat Negrescu.

De asemenea, Negrescu aduce în discuţie resursele alocate pregătirii preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile pe tema Brexit, dar şi subiectul legat de intrarea României în spaţiul Schengen.

AGERPRES: Recent, România alături de Ungaria şi Cehia a blocat intenţia Comisiei Europene de a da o declaraţie pe marginea statutului Ierusalimului. Bineînţeles, acest lucru ţine de mandatul Ministerului de Externe, însă dumneavoastră, la Bruxelles, aveţi de-a face cu rezultatele acestei discuţii. Cum este văzut acest lucru de la Bruxelles?

Victor Negrescu: În primul rând, cum aţi spus şi dumneavoastră, colegul meu, domnul ministru Meleşcanu este responsabil de deciziile care ţin de politica externă. Există o colaborare între MAE şi Serviciul de Acţiune Externă a Uniunii Europene şi o discuţie pe care dânşii o poartă cu toţi partenerii europeni atunci când este vorba de luarea unei decizii. Şi cred că cel mai bine ar fi ca dânsul şi colegii mei să evoce acest lucru. Însă, ca regulă generală, există state care pot avea poziţii diferite. România a explicat poziţia sa şi, evident, e un lucru care se mai întâmplă atunci când se iau decizii în plan european. S-a întâmplat în trecut să se ia decizii cu care România poate nu a fost în integralitate de acord sau au fost state care s-au opus la decizii propuse de România. Deci, în contextul acesta, cred că ministrul Meleşcanu poate explica mai în detaliu.

AGERPRES: Anterior, în timpul interviului, spuneaţi că România ar putea fi o punte între Uniunea Europeană şi partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii. În lumina acestei situaţii, legată de statutul Ierusalimului, care este în desfăşurare, în momentul în care aţi fi întrebat la Bruxeles dacă România este pro-europeană sau pro-SUA, care ar fi răspunsul?

Victor Negrescu: România nu este în postura de a alege. Şi cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite nu se află în competiţie. Nu se află în competiţie nu doar la nivelul deciziilor luate în plan naţional, nu există o competiţie nici la nivel sentimental între cele două. Şi spun aceste lucruri pentru că, la nivel mondial, numărul statelor cu adevărat democratice, care împărtăşesc valorile noastre comune, este unul limitat. Şi credem că ar trebui, noi, aceste state cu aceste valori democratice, să lucrăm şi mai mult împreună în perioada următoare pentru a ne asigura că valorile noastre şi elementele la care ţinem – precum drepturile omului şi ceea ce înseamnă principiile democratice – să devină din nou, putem spune noi, exemple pozitive pentru restul lumii. Deci, în contextul acesta ne dorim un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică, mândră de ceea ce este, cu o legătură strânsă, care există de secole, cu Statele Unite, cu Canada pentru a merge cu toţii în aceeaşi direcţie. Dar, evident, atunci când ai o prietenie atât de strânsă mai apar uneori şi viziuni diferite. Important este ca la finalul zilei să rămânem cu toţii împreună şi să păstrăm mecanismele de comunicare. Astăzi există aceste mecanisme de comunicare, chiar dacă uneori pot exista şi viziuni diferite.

AGERPRES: Spre finalul preşedinţiei române a Consiliului va avea loc summit-ul de la Sibiu, summit-ul post Brexit, unde se va decide cum va arăta sau cum tinde să arate Uniunea Europeană fără Marea Britanie. Ne puteţi da detalii despre eveniment?

Victor Negrescu: În primul rând, aş rectifica cum este denumit. El l-aş numi summit-ul privind viitorul Europei, viitorul Uniunii Europene, viitorul nostru comun. Acest summit se profilează ca fiind un eveniment pozitiv, constructiv pentru agenda noastră comună la nivel european. Şi, sperăm noi, că împreună cu partenerii noştri europeni, care au dat dovadă de foarte multă disponibilitate, să construim o declaraţie care să rămână şi în anii următori în ceea ce înseamnă discuţiile europene, ca fiind un reper de construcţie consensuală a acestui viitor comun. Guvernul României este responsabil de organizarea tuturor acestor reuniuni. Pentru acest summit, România şi guvernul României au depus şi depun eforturi importante. În acest moment avem setate mai toate aspectele organizatorice. Mă refer aici la amplasamentul reuniunii efective, la ceea ce înseamnă prezenţa jurnaliştilor, la ceea ce înseamnă alte detalii logistice, unele care astăzi pot fi publice, altele nu. Lucrăm deja de câteva luni bune cu autorităţile locale şi judeţene şi cu prefectura. Toată lumea este implicată în acest proces, pentru că ne dorim ca summit-ul să fie unul de succes pentru România şi asta vom căuta să facem în procesul acesta de pregătire.

AGERPRES: Dacă ar trebui să faceţi o listă de priorităţi, care sunt lucrurile majore de care ar trebui să se ocupe România în vederea preluării preşedinţiei Consiliului?

Victor Negrescu: În primul rând, un efort consistent din punct de vedere logistic presupune realizarea tuturor operaţiunilor administrative pentru pregătirea acestui moment – de la fişe de post pentru fiecare coleg de al nostru până la tot ce înseamnă operaţionalizarea achiziţiilor publice şi toate aceste elemente într-o manieră cât se poate de transparentă. Şi acest lucru este important. Un al doilea demers ţine de promovarea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european a temelor noastre de interes, pentru că scopul nu este doar să le prezinţi timp de şase luni, ci să te asiguri că ele sunt îmbrăţişate înainte şi ulterior susţinute de viitoarele preşedinţii. Lucru pe care îl facem deja. România a prezentat la Bruxelles prima sa contribuţie pentru programul comun al trio-ului nostru, împreună cu Finlanda şi Croaţia, va veni cu o versiune finală în cursul acestei veri şi remarcăm din partea secretariatului general al Consiliului foarte multă disponibilitate la temele pe care noi le-am avansat în această logică. Deci, suntem activi. În a doua parte vrem să fim şi mai prezenţi la Bruxelles, dar pentru a face toate aceste lucruri mai avem un al treilea element extrem de important – informarea cetăţeanului, adică să explicăm românilor ce înseamnă această preşedinţie, ce înseamnă rolul nostru în plan european, care sunt obiectivele noastre – şi organizăm dezbateri în toată ţara. Iar faptul că pe 9 mai, de Ziua Europei, am lansat consultările cetăţeneşti şi modul în care au fost organizate prefigurează într-adevăr o nouă dinamică în acest sens al consultărilor. Nu vom veni către cetăţeni doar în sensul de a le prezenta cine suntem noi şi ce vrem să facem în plan european, ci vom căuta să-i consultăm. Cu ocazia consultărilor cetăţeneşti am cules foarte multe idei interesante şi i-am ascultat atent pe românii prezenţi, mai ales pe cei tineri, prezenţi cu ocazia acestor dezbateri. Aceştia evocau o serie de teme extrem de interesante privind viitorul Europei – subliniau importanţa siguranţei, subliniau importanţa drepturilor şi libertăţilor în plan european, din nou identificau bugetul european ca fiind un dosar extrem de important pe perioada preşedinţiei noastre deci, chestiuni care, în definitiv, vor defini acţiunea noastră în plan european. Avem nevoie de români să participe la acest proces, românii din ţară, dar şi cei din diaspora, pentru a-i da o dinamică şi mai mare şi pentru a face această preşedinţie una de succes.

AGERPRES: Unitatea poporului nostru este mereu subiect adus în discuţie. În aceste consultări cetăţeneşti aţi observat că românii sunt, oarecum, uniţi în jurul unei teme sau discursul este disparat?

Victor Negrescu: Am remarcat că asupra unor teme importante există un consens la nivelul societăţii româneşti şi acesta a fost transpus în temele noastre de interes, fie că vorbim de partea economică şi socială, prin Europa convergenţei, fie că vorbim de partea de siguranţă, prin Europa siguranţei transpusă ca fiind al doilea pilon în temele noastre de interes, sau că vorbim de proiectarea Europei în plan global, sau că vorbim de valorile noastre comune. Toate aceste elemente au fost culese din aceste dezbateri şi aceste discuţii purtate cu românii. La nivelul societăţii există un amplu consens asupra a ceea ce ne interesează şi, evident, un amplu consens în jurul elementelor centrale – cetăţeanul să fie beneficiarul direct al construcţiei noastre comune în plan european, politicile europene să se regăsească în viaţa de zi cu zi într-un un sens pozitiv a fiecărui cetăţean şi, mai ales, un consens în ceea ce înseamnă nevoia unei coeziuni la nivelul blocului comunitar. De aceea, noi credem că cu cât implicăm mai mult românii în ceea ce înseamnă această preşedinţie, cu atât consensul va fi unul mai larg şi sprijinul pentru demersurile noastre va fi unul şi mai amplu.

AGERPRES: Aţi vorbit la un moment dat despre faptul că în România nu mai există experţi în ceea ce priveşte afacerile europene, pentru că aceia au fost în perioada în care ţara noastră a intrat în UE şi acum au ieşit, probabil, la pensie. Cum vedeţi calitatea experţilor din perspectiva recrutărilor care au loc sau care au avut loc recent?

Victor Negrescu: Există resursă umană de calitate în România. Într-adevăr, remarcăm necesitatea de a-i forma, de a le da o serie de competenţe practice pe care, din păcate, unii dintre ei nu le posedă. De aceea, în programele noastre de formare avem experţi de la Consiliul Uniunii Europene, experţi ai Comisiei Europene, experţi care au mai desfăşurat activităţi în perioada altor preşedinţii care vin pentru a-i îndruma şi pentru a le da informaţiile necesare pentru gestionarea adecvată a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Aceste formări, fiind extrem de practice, extrem de pragmatice, extrem de concrete îi ajută să-şi perfecţioneze ceea ce vor face pe viitor, să fie pregătiţi pentru acest moment şi să înţeleagă toate detaliile, pentru că, în definitiv, noi vom exercita acest rol de mediator, mediator imparţial. Va trebui să facilităm consensul în ceea ce înseamnă luarea deciziilor în plan european, practic să convingem statele membre să ajungă la un compromis în ceea ce înseamnă viziunea noastră comună. Ori, pentru a face acest lucru avem nevoie din partea experţilor noştri să înţeleagă ce înseamnă proceduri, ce înseamnă negocieri, ce înseamnă viziuni diferite la nivelul statelor membre, să înţeleagă, într-adevăr, toate aceste mecanisme dar şi elemente ce ţin de cultură, identitate dar şi viziuni diferite care pot exista în plan european. Sperăm ca aceste formări, şi sunt convins că se întâmplă acest lucru, să le permită celor care au mai puţină experienţă şi expertiză să fie capabili să gestioneze aşa cum se cuvine această preşedinţie, la cel mai înalt nivel de calitate şi de standarde.