Prin dezvoltarea sa, Jucul asigură un plus de vigoare și zonei metropolitane

• Interviu cu ing. Dorel Valentin Pojar, primarul acestei comune •
Au trecut patru ani,dle Dorel Valentin Pojar, de când v-ați asumat această responsabilitate complexă de manager al comunei Jucu, o unitate administrativ – teritorială de gradul doi care excela acum trei decenii mai ales prin producțiile zootehnice, legumicole și cerealiere, cu herghelia de cai, dar și cu navetismul spre municipiul Cluj – Napoca unde fiecare familie își găsea câte un loc de muncă. Acele vremuri, cu bune și cu rele, pe măsură ce se primenesc generații rămân istorie, adică la vremuri noi, oameni noi, deși după `89 se mai folosea butada:,, La vremuri noi, tot noi’’, însă realitatea prezintă o firească ascendență a tinerilor care aduc suflul nou, plusul de energie necesar și mult curaj în modernizarea vieții satului românesc. Și dacă țin cont de ceea ce se vede și chiar de ce se aude prin Jucu, sunteți omul, și de ce nu, tânărul potrivit, la locul potrivit, care a înlocuit inerția cu dinamismul, mai ales că localitatea este hărăzită și dezvoltării economice prin platforma industrială Tetarom lll, fapt ce a pus presiune și pe alte schimbări structurale cuprinse în programe importante orientate pe reabilitarea infrastructurii locale.
– Rep: Drumuri sparte, pline de gropi, cămine culturale lăsate de izbeliște, lipsă apă, gaze, canalizare în satele comunei, iluminat public mai deloc și exemplele pot continua, un peisaj puțin dezolant cu câțiva ani în urmă.
Cum se prezintă raportul primarului Dorel Valentin Pojar după primii patru ani de gestionare a treburilor obștești în comuna Jucu?
– Dorel Valentin Pojar: Sunt multe de spus după acest prim mandat în care abilitățile mele profesionale de politehnist m-au ajutat să înlătur multe neajunsuri din viața comunității, iar Consiliul local a sprijinit și aprobat numeroasele proiecte investiționale menite să genereze confortul zilnic așteptat cu legitim interes de cei peste 5.000 de locuitori din cele cinci sate ale comunei.
Strategia abordată a fost validată doar de priorități, este adevărat că nu au fost și încă nu sunt puține, însă cu tenacitatea alergătorului de cursă lungă și cu convingerea că ce putem face azi să nu lăsăm pe mâine, am reușit să îmbunătățim destul de bine infrastructura comunei.
Bunăoară, prin cinci proiecte mari am realizat rețelele de canalizare menajeră și necesarele racorduri și branșamente în Jucu de Sus, zona Molitură – Deasupra Morii, Gădălin, Vișea, DN1C și extinderea acestei rețele în Jucu de Mijloc și Jucu de Sus – Duvana.
Rep: Din scurtul raid făcut prin comună am constatat că rețeaua de drumuri nu mai…obosește pedalele de frână și ambreiaj ale autoturismelor, iar iluminatul public e net superior anilor trecuți.
Dorel Valentin Pojar: Am introdus iluminatul public pe întregul segment al drumului național ce trece prin teritoriul nostru, iar la nivelul satelor componente am extins și modernizat iluminatul prin trecerea la tehnologia led–urilor. În infrastructura rutieră a fost mult de lucru dată fiind starea deplorabilă a drumurilor în toată dimensiunea lor. Am început cu ce a fost mai ușor, adică pietruirea tuturor drumurilor din comună și apoi trecerea la asfaltare. Punctual, la ora când ofer aceste date cotidianului Făclia, este asfaltat drumul Vișea – Gădălin și o serie de străzi din Vișea, Gădălin și Jucu de Mijloc, a căror lungime acoperă 8 km. Cu un alt proiect am reușit să construim un pod peste Someș și să asfaltăm străzi ce însumează 5 km.
– Rep: Dle primar, în acești patru ani s-a și construit, dar s-a și reabilitat mult în perimetrul comunei.
  – Dorel Valentin Pojar: Da, numai în ultimii doi ani volumul investițiilor a depășit suma de 40 milioane lei, din care patru milioane sunt euro accesați prin proiecte europene. Aici, aș nominaliza mai întâi reabilitarea termică și RK a celor șase blocuri de locuințe sociale din Jucu Herghelie și Jucu de Sus. Apoi trebuie reținut faptul că am modernizat căminele culturale din Jucu de Sus, Jucu de Mijloc și Gădălin, la ultimul reabilitările au fost mai ample vizând curtea interioară, terasa, grupul social, dotări noi și construirea unei scene în curte pentru organizarea de evenimente exterioare, cum sunt cele din această perioadă marcată de epidemia Covid – 19.
Apoi am construit un Cămin cultural la Vișea cu amenajările exterioare necesare, o bază sportivă la Vișea și o alta pe arena de la Jucu de Sus care dispune de dotări moderne cerute de organizarea de competiții fotbalistice europene, cum este Under 21. Un mini – complex sportiv ce are grupuri sociale, vestiare, sală de mese, sală de forță, bazin de recuperare, club, sală de conferințe etc.
Aceste dotări sunt completate cu terenuri de sport sintetice la Vișea, Gădălin, Jucu Herghelie, Jucu de Sus și Jucu de Mijloc, dar și cu finalizarea construcției bazinului de înot de la Jucu Arena, destinat elevilor pentru desfășurarea orelor de sport, dar și publicului în zilele de weekend. În execuție se află construirea unei săli de sport multifuncțională la Școala,, G. Barițiu’’’.
Grija față de cei mici se concretizează și prin amenajarea și dotarea parcurilor de joacă în toate satele comunei noastre, iar pentru familiile tinere se află în curs de execuție un bloc de locuințe a cărei finanțare este asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, iar pentru 100 de familii tinere punem la dispoziție parcele de teren pentru construcții de locuințe.
-Rep: Și bănuiesc că inventarul decontărilor Primăriei și Consiliului local în planul dotărilor cu amprentă pozitivă asupra vieții comunității, nu se opresc aici?
– Dorel Valentin Pojar: Nicidecum. La plusuri își are locul și hala destinată garării utilajelor din dotarea Primăriei, mansardarea construcției deținută de administrația locală în Jucu de Sus și realizarea a două apartamente și șase garsoniere de locuit, construirea unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd, conform normelor UE, în vederea reducerii poluării cu nutrienți.
Am finalizat lucrările de înlocuire a stațiilor de autobuze deteriorate, a aleilor și lucrările cerute de reabilitarea parcului,, G. Barițiu’’ pe care l-am dotat cu aparatură fitness. De asemenea, am definitivat PUG – ul și harta digitală a comunei Jucu, iar spațiile publice dispun de rețea wireless.
– Rep: Se pare că și credința este sedimentată din pruncie în spiritualitatea dvs., poate de aici și buna colaborare cu bisericile și cultele religioase pe care reușiți să le sprijiniți chiar în rezolvarea multor probleme investiționale, pentru care ați fost gratulat de ÎPS Episcop cu două mari distincții: Crucea Transilvană și Crucea Mihai Viteazul.
– Dorel Valentin Pojar: Da, așa este, și îi mulțumesc și pe această cale ÎPS Andrei Andreicuț, asigurând-ul de întreg sprijinul administrației publice a comunei noastre, considerând o îndatorire de suflet, creștinească când am construit capelele de la Jucu de Mijloc, Gădălin și casele parohiale, apoi amenajarea aleii pietonale de acces la Biserica din Gădălin, iar acum avem în derulare construcția capelei din Vișea și casa parohială din Jucu de Mijloc.
– Rep: Desigur, inventarul plusurilor nu se oprește aici, însă știind că doriți să continuați activitatea edilitară și în următorul mandat, vă rog să prezentați electoratului comunei câteva proiecte ce definesc valoric agenda dvs. de primar pentru următorii patru ani.
– Dorel Valentin Pojar: Sunt multe și de mare interes civic, parte dintre ele vor putea aduce un plus de vigoare chiar zonei metropolitane.
Mai întâi trebuie să finalizăm asfaltarea etapizată a drumurilor după recepționarea celor cinci proiecte de canalizare. Apoi modernizăm toate centrele civice ale satelor comunei care includ alei pietonale, piste pentru biciclete, trotuare, spații verzi și locuri de joacă pentru copii.
Construim un bloc de locuințe prin ANL cu 20 apartamente și o capelă nouă la Jucu Herghelie. La Jucu de Sus avem amplasamentul pentru construirea unui modern Cămin cultural, iar la Gădălin demarăm proiectul construirii unui,, Centru social pentru vârstnici’’ în colaborare cu Episcopia Clujului și și Parohiile Ortodoxe din comună.
Extindem rețeaua de gaze naturale, curent electric, apă și canalizare pe străzile cu case nou construite, inclusiv de puncte sanitare, o grădiniță și o creșă în centrul comunei, proiect ce are deja finanțarea semnată la Agenția de Dezvoltare Regională Nord – Vest.
Amenajăm trotuare, alveole pentru stații de autobuz și treceri de pietoni, precum și construirea unei pasarele pietonale peste DN 1C la Km 17, chiar și a unei pasarele peste calea ferată la intrarea spre Jucu de Jos.
Un alt proiect important vizează construirea unui centru balneo – climateric și de agrement, la lacurile sărate de la Pădurea Ciorii și cel de la Gădălin. Reconstruirea casei memoriale G. Barițiu, nu poate lipsi din următorul meu mandat, care va avea menirea unui centru multicultural, dispunând de sală de conferințe, bibliotecă și muzeu.
La Jucu de Mijloc viabilizăm zona prin construirea unui parc de distracții pe o suprafață de 28 ha, care a și fost introdusă în intravilanul comunei prin noul PUG. Din proiectele ce vizează dezvoltarea turismului rural, la Jucu de Sus avem de pus la punct o clădire ce aparține Congregației greco- catolice și a parcului cu arbori seculari, investiție ce o facem în într-un parteneriat public – privat.
Un alt obiectiv necesar este pe lista urgențelor ce vizează sănătatea publică, sens în care înființăm un punct de primiri urgențe și prim ajutor, dotat cu salvare, personal calificat, respectiv cu o mașină de pompieri.
Pentru a ne ușura și coordona corespunzător munca de buni gospodari, ne vom constitui o societate comercială în subordinea Consiliului local, pentru asigurarea serviciilor publice de gospodărire comunală, dotată cu utilaje corespunzătoare și capabilă să facă reparații și întrețineri de drumuri, spații verzi, a bazelor sportive, etc.
Obiectivele celor patru ani sunt multe și de reală valoare pentru comunitatea noastră și nu pot fi detaliate în spațiul editorial al acestui interviu. De reținut este faptul că permanentul dialog cu cetățenii comunei noastre ne sugerează permanent prioritățile ce trebuie asumate pentru creșterea calității vieții sub toate aspectele, în care sunt implicate și proiectele din zona metropolitană.
Interviu realizat de Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie