Lector univ dr Raluca Sandu: „Manipularea este o formă de abuz psihologic, exact ca și îndoctrinarea”

Din 14 martie 2020 începând, nu a fost săptămână să nu ni se vorbească despre fake news/știri false, noțiune intrată deja bine în mințile oamenilor de toate vârstele. Politicienii au ajuns să se bălăcărească între ei acuzându-se de răspândirea de știri false, de unde și noianul interpretărilor și mai ales, al răstălmăcirirlor. Este greu să mai crezi în cineva care vine cu o ”știre de ultimă oră”. Este la fel de greu să-i crezi pe tot mai îndârjiții politicieni români încercând să-ți vândă trufe pe post de stafide. De la aceste înverșunări am ajuns la doamna lector univ dr Raluca Zglobiu-Sandu, cadru universitar la Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă Limbaje de Specialitate în cadrul Departamentului de Limbi Străine de Specialitate. A studiat fenomenul manipulării în comunicare din punct de vedere lingvistic într-o teză de doctorat pe această temă și este autoarea a numeroase articole ce vizează manipularea în discursul politic.

D.Ș.:Câteva cuvinte despre conceptul de manipulare prin fake news.
Lector univ dr. Raluca Sandu: Manipularea prin fake news este un fenomen extrem de amplu, din ce in ce mai prezent, din păcate, în societatea în care trăim. Accesul la internet se pare că a venit la pachet și cu multe aspecte negative, printre care tocmai această deschidere periculoasă spre tot felul de știri false. Probabil este prețul pe care îl plătim pentru modul comod și rapid în care avem acum acces la informație. Rapiditatea cu care se mișcă lucrurile în mediul informațional poate fi ușor exploatată, mizându-se tocmai pe această viteză halucinantă a discursului, care, vrem, nu vrem, creează realități. Diferența între manipulare și persuasiune constă tocmai în acest mic detaliu: lipsa de timp de reacție. Un mesaj persuasiv te influențează intr-o manieră elegantă să zicem, îți dă timp de gandire și răzgandire, pe cand în manipulare doza de influențare este mult mai mare și mai agresivă, are la baza o intenție falsă pe care o strecoară tocmai intr-un ritm alert care nu îți dă șansa de a detecta distorsiunile. Manipularea este o formă de abuz psihologic, până la urmă, exact ca și îndoctrinarea. Efectele ei pot fi devastatoare.
D.Ș.: De ce funcționează manipularea? Ține de cultura generală sau de specialitate a celui ce citește știrea?
Lector univ dr. Raluca Sandu: Funcționează pentru că o lăsăm să funcționeze…Are Păunescu o poezie Minciunile care sună cam așa: „E foarte frumoasă, e foarte frumoasă/ Minciuna aceasta pe care mi-o spui, /Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă/ Să pălăvrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i”. Probabil senzația aceea de mecanicitate cotidiană repetitivă se vrea depășită cu orice preț, prin urmare așa se poate explica setea de senzațional care asigură ratinguri fenomenale în mass-media. Tocmai această înclinație a publicului spre senzațional este exploatată prin fake-news, tot ce e altfel, prinde, nu mai contează dacă e adevărat sau nu. Din păcate o astfel de abordare în mass-media aduce un plus de profit dar nu plus valoare. Nu cred că ține neapărat de formarea profesională sau de cultura generală, acestea ajută, categoric, dau posibilitatea unui filtru de discernământ, însă eu, personal, cred că omul caută mereu frumosul de fapt și dacă nu îl găsește imediat sau la îndemână, se mulțumește și cu aceste surogate de senzațional, orice creează emoție. În mediul online, de exemplu, cu cât mai mare emoția negativă degajată de un material, cu atât mai repede știrea ajunge virală. Partea tristă este că se profită de faptul că emoția mobilizează, de multe ori vedem rezultate negative ale unor acțiuni pornite în online cu bună credință, dar denaturate prin manipulare.
D.Ș.: Care este segmentul de vârstă cel mai ușor influențabil?
Lector univ dr Raluca Sandu: Știrile false au un criteriu al simplității, printre altele. Cu cât nivelul de dificultate lexical al mesajului este mai redus, cu atât este mai accesibil unui public mai larg. Pericolul rezidă aici în faptul că cei tineri au acces la internet de la vârste fragede, pot fi influențați în mod negativ de aceste știri false. Când știrile pe care le produci afectează educația copiilor de dragul profitului, avem o problemă gravă la nivel de societate. Sper că toate aceste aspecte vor fi, în timp, reglementate la nivel legislativ mult mai strict decât sunt în prezent, dar fără a încălca dreptul la libera exprimare.
D.Ș.: Cum percep românii fenomenul fake news?
Lector univ dr Raluca Sandu: Românii au devenit conștienți de fenomenul știrilor false. În primă instanță poate că doar la nivel intuitiv, însă acum se vede clar rodul campaniilor de deconstrucție a falsului (articole, cărți, programe tv, proiecte etc). Probabil învățăm din mers acordurile democrației participative și reușim să ne adaptăm și să ne folosim discernământul civic mult mai intens față de anii precedenți. Suntem până la urmă o democrație relativ tânără și asta presupune diferite procese de așezare în matcă pe parte de comunicare instituțională și civică , dar semnele sunt extrem de pozitive ,din punctul meu de vedere. Pe de altă parte văd că există și pericolul exagerării, adică aproape orice să fie etichetat ca și fake news sau populism doar pentru că este la modă. Cred că ar fi mult mai înțelept să verificăm sursele, să ne documentăm pe subiect, să întrebăm specialiștii și să nu luăm de bun ori de rău orice auzim sau citim în online sau offline. Mai în glumă, mai în serios, și aici e ca la dietă, cuvântul cheie e moderație și cumpătare.
D.Ș.: Care sunt principalele surse de informații ale românilor?
Lector univ dr Raluca Sandu: Conform unui studiu publicat in 2017 de revista Capital, se pare că pe primul loc ar fi televiziunea, urmată îndeaproape de rețelele de socializare și site-urile de știri. Nu cred să se fi schimbat foarte mult opțiunile actuale, mai ales că am trecut printr-o experiență istorică aș putea spune, o pandemie, ceea ce la nivel global a impus o oarecare dependență de televiziune ca mijloc de comunicare pe perioada stării de urgență. Deci pe primul loc tot televiziunea. Posibil locul doi să fie ocupat de data asta de site-urile de știri, repet, datorită pandemiei și a etapei în sine.
D.Ș.: Care este pericolul știrilor false pe termen imediat? Dar pe termen lung?
Lector univ dr Raluca Sandu: Dacă e să ne raportăm la experiența perioadei Covid, cred că am asistat cu toții la efectele nefaste de natură panicardă, alteori amuzante (episodul cumpărăturilor haotice) ale știrilor false. Pe termen scurt mobilizează și conduc la acțiuni ilogice, bazate pe panică. Pe termen lung pot deveni extrem de periculoase deoarece favorizează formarea de opinii și chiar ideologii. Acestea la rândul lor își găsesc adepți în rândul persoanelor ușor influențabile și de aici un întreg lanț al efectelor negative. Însă revenind la perioada grea prin care am trecut și încă mai trecem, cred că paradigma știrilor se va schimba. Când treci prin perioade de criză și realizezi rolul fundamental al informației, știi că depind vieți de ceea ce tu difuzezi în mass media, cu siguranță această conștientizare va responsabiliza și efectele se vor face resimțite la nivel de calitate a informației.
D.Ș.: În ce măsură știrile false schimbă opiniile oamenilor?
Lector univ dr Raluca Sandu: Opiniile se bazează pe diferite credințe ale oamenilor. Dacă oamenii nu se informează temeinic și își întemeiază opiniile pe diferite credințe oarbe, atunci da, putem spune că știrile false pot schimba opinii. Dar chiar și așa, ar trebui să fie o campanie de manipulare a știrilor false de durată și la nivel subliminal mai degrabă. Lumea s-a trezit, oamenii sunt atenți, tocmai prin prisma recentei experiențe Covid, sunt mult mai greu de influențat ca acum un deceniu, de exemplu. Faptul că în ultimele luni s-a mutat totul în online, aproape toate domeniile și-au desfășurat activitatea în online, a dus la o vigilență sporită din partea audienței. Să vedem ce mai urmează…
D.Ș.: Cum poate fi deosebită o știre falsă de una corectă?
Lector univ dr Raluca Sandu: Foarte greu, în sensul că necesită timp și atenție sporită, iar în zilele noastre totul este pe repede înainte. Un alt aspect este faptul că accesarea știrilor a devenit un mod de viață, ești de multe ori informat involuntar, accesezi știri și dacă dorești și dacă nu, indiferent de canalul mass-media, ceea ce slăbește filtrul atenției de multe ori și astfel permitem să treacă tot felul. Dar, dacă cineva chiar dorește să fie informat corect, ar fi bine să caute informația din surse sigure, oficiale. Există mai nou și diferite site-uri care se luptă cu dezinformarea, un exemplu ar fi pagina de Facebook Stop Fake News, o mișcare civică ce luptă împotriva dezinformarii din media. Cred că cel mai important acum e să reținem că informația corectă poate salva vieți, și mai mult ca niciodată, obligația morală de a nu altera adevărul, indiferent de ce parte a baricadei ne-am afla, va ajuta omenirea să treacă și peste această încercare grea…
Demostene ȘOFRON