Victor Negrescu: Ne dorim un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică (I)

România îşi doreşte un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică, afirmă ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, într-un interviu acordat AGERPRES.
El susţine că cu cât românii vor fi mai implicaţi în ceea ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, cu atât consensul în jurul acestei teme va fi mai larg.
În interviu, ministrul vorbeşte despre rolul de mediator pe care România trebuie să şi-l asume în primul semestru al anului 2019, dar şi despre posibilitatea ca ţara noastră să fie “o punte” între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.
“Cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite nu se află în competiţie. Nu se află în competiţie nu doar la nivelul deciziilor luate în plan naţional, nu există o competiţie nici la nivel sentimental între cele două”, a declarat Negrescu.
De asemenea, Negrescu aduce în discuţie resursele alocate pregătirii preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile pe tema Brexit, dar şi subiectul legat de intrarea României în spaţiul Schengen.
AGERPRES: Mai sunt câteva luni până când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Concret, care este evoluţia resursei umane, ce detalii ne puteţi da legat de acest eveniment? Care sunt perspectivele pe termen scurt?
Victor Negrescu: Mai avem aproape şapte luni până la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, practic un semestru pentru a finaliza acest proces de pregătire. Mai mult decât atât, începând cu luna iulie vom prelua preşedinţia din umbră a Consiliului Uniunii Europene, pe perioada preşedinţiei austriece, şi suntem pregătiţi pentru acest moment. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că un număr foarte important din reprezentanţii noştri au fost trimişi deja la Bruxelles, o parte sunt în pregătire pentru a ajunge acolo în perioada imediat următoare şi a exercita acest rol, la Bruxelles, în timp ce în ţară au fost realizate deja mai multe sesiuni de formare, tocmai pentru a creşte capacitatea administrativă în domeniul Afacerilor Europene. În acest context, evident, vorbim, aşa cum am spus şi în trecut, de aproximativ 1.000 – 1.500 de experţi care sunt implicaţi în acest proces. Vorbim, de asemenea, de un număr de concursuri care au fost lansate în ultima perioadă, inclusiv aici, la nivelul Ministerului de Externe. Suntem în proces de recrutare, tocmai pentru a aduce resurse umane de calitate în echipele noastre. Suntem convinşi că în momentul de faţă avem tot ceea ce înseamnă mecanisme şi tot ceea ce înseamnă efort organizatoric antamat şi deja bine organizat pentru a gestiona această preşedinţie, peste şapte luni.
AGERPRES: Despre câte persoane este vorba în prezent? Spuneaţi că o parte din personalul ministerului este deja la Bruxelles sau este în curs de plecare. Putem vorbi şi de detaşări?
Victor Negrescu: Reprezentanţii noştri de la Bruxelles provin din ministerele de resort. Ministerul de Finanţe, spre exemplu, pentru a gestiona portofoliile şi activităţile aferente domeniului pe care îl gestionează trimite reprezentanţi la nivelul reprezentanţei. Aceste persoane sunt formate la nivelul Ministerului de Finanţe şi la nivelul Ministerului de Externe, înainte să meargă la post la nivelul reprezentanţei noastre pe lângă instituţiile europene. Vorbim de aproximativ 100 şi ceva de persoane care vor merge şi vor suplimenta efectivul nostru de la Bruxelles, făcând din reprezentanţa noastră una dintre cele mai importante reprezentanţe pe lângă instituţiile europene din istoria preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene, pentru că ne-am dorit să avem o capacitate administrativă ridicată. O bună parte din decizii se iau în timp real la Bruxelles, atunci când sunt gestionate grupurile de lucru, şi ne-am dorit să avem, într-adevăr, o prezenţă consistentă. Dar, această prezenţă consistentă nu înseamnă că noi, aici, în Capitală, nu gestionăm lucrurile în timp real. În sensul acesta am dezvoltat o serie de mecanisme tehnice şi informatice, care ne permit, nouă, să păstrăm un contact permanent şi direct cu reprezentanţii noştri care vor gestiona grupurile de lucru pentru a-i asista, îndruma şi a-i ajuta atunci când întâmpină dificultăţi sau atunci când au nevoie de ideile noastre şi de sfaturile noastre pentru a-şi duce la bună îndeplinire activităţile pe care au să le desfăşoare pe perioada preşedinţiei.
AGERPRES: România va fi mediator, în 2019, într-o situaţie unică în istoria Uniunii Europene – Brexit. Aţi vorbit, la nivelul UE, despre respectarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene, dar nu în funcţie de statutul social. Practic, drepturile tuturor cetăţenilor Uniunii Europene să fie respectate în negocierile pentru Brexit indiferent de statut. Care este evoluţia negocierilor din acest aspect?
Victor Negrescu: În primul rând, noi ne-am dorit, în cadrul acestor negocieri privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, să reuşim să ajungem la un acord. Pentru noi este foarte important, într-adevăr, ca acest proces de retragere să se realizeze într-o manieră ordonată, coordonată şi în plin acord cu viziunea atât a Uniunii Europene cât şi a părţii britanice, cu scopul de a oferi la finalul negocierilor drepturi cât mai ample cetăţenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie şi să oferim mecanisme de colaborare în domeniul comercial şi economic cât mai consistente şi în avantajul tuturor părţilor. În momentul de faţă, într-adevăr, am discutat o serie de aspecte de interes pentru România şi în special ceea ce înseamnă drepturile cetăţenilor europeni, drepturile cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie. În această etapă a negocierilor vedem că pentru românii care trăiesc deja în Marea Britanie, dar şi pentru cei care vor merge în Marea Britanie până la ieşirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană, drepturile lor, ale acestor cetăţeni, sunt cel puţin garantate prin această formă a Acordului de Retragere. Dar, pentru a fi obţinute pe deplin trebuie să ajungem la un acord final. Mai mult decât atât, astăzi discutăm despre statutul viitor al cetăţenilor europeni. Ori, noi, aici, am fost foarte fermi, spunând că ne-am dori ca cetăţenii europeni să beneficieze de o formă de protecţie similară ca cea oferită cetăţenilor europeni care se află deja în Marea Britanie, evident să nu avem alte bariere suplimentare şi mai ales să ne asigurăm că în final cei care fac parte din grupurile vulnerabile să fie protejaţi într-o manieră adecvată de către legiuitorul din Marea Britanie. Şi nu am stat degeaba. Am specificat în cadrul discuţiilor purtate cu partenerii britanici – discuţii directe, în marja Consiliului, dar şi discuţii cu reprezentanţii părţii britanice de aici, din România -, faptul că supraveghem cu foarte mare atenţie modul în care aceste persoane vor fi tratate în procesul de dobândire al statutului de “settled status”, de reşedinţă în Marea Britanie. Mai mult decât atât, ne-am oferit susţinerea şi suportul ca reprezentanţii noştri – specializaţi în domeniul afacerilor interne sau dreptului la muncă sau afacerilor consulare – să îi asiste pentru a-i acompania pe aceşti oameni, pentru a acompania aceste persoane în dobândirea acestui statut. Deci, suntem acolo foarte prezenţi iar în toamna acestui an vom merge din nou în Marea Britanie pentru a discuta aceste aspecte şi pentru a ne asigura că procedurile administrative sunt înţelese şi, mai ales, uşor de parcurs de orice cetăţean european care trăieşte în Marea Britanie.
AGERPRES: Vorbeaţi despre faptul că Marea Britanie ar putea folosi atu-ul său în ceea ce priveşte Apărarea pentru a negocia diverse aspecte pe Brexit. Există evoluţii în sensul acesta?
Victor Negrescu: Marea Britanie reprezintă în momentul de faţă un important furnizor de securitate în plan european şi acest statut este recunoscut de toate statele membre şi, în mod special, de ţările din Estul Europei. Acest statut nu dispare prin ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Avem în continuare o colaborare la nivelul NATO şi foarte multe mecanisme de colaborare la nivel bilateral, noi având chiar un parteneriat strategic cu Marea Britanie. Sunt convins că acest efort al părţii britanice de a fi în continuare un furnizor de securitate nu va dispărea după ieşirea din Uniunea Europeană şi va fi menţinut. Chiar ne dorim să existe în continuare, în măsura în care Regatul Unit îşi doreşte acest lucru, mecanisme de colaborare în domeniul apărării şi securităţii cu partenerii britanici. Mă refer aici la un parteneriat între Uniunea Europeană şi partenerii din Marea Britanie. Din ce am observat, la momentul actual există premisele unor astfel de idei comune, unor puncte de vedere comune şi al unor proiecte comune în ceea ce înseamnă domeniul securităţii şi apărării. Discuţiile încă se poartă. Evident, acest acord de retragere are foarte multe componente. Mă refer aici la componentele economice. Credem că fiecare subiect, fiecare domeniu reprezintă un factor de negociere, dar trebuie să fie tratat separat. Adică, discutăm astăzi securitatea, ulterior discutăm piaţa unică şi mergem mai departe în ceea ce înseamnă mecanismele care ne vor permite nouă o interacţiune cât mai largă. Deci, nu vorbim de elemente diferite, ci vorbim de o complementaritate dar cu foarte multe elemente particulare pentru fiecare domeniu care se află în proces de negociere.
AGERPRES: România nu are mai multe provocări din acest punct de vedere, negocierea în contextul apărării? Deja s-au alocat 2% din PIB pentru achiziţiile militare, iar România are un rol pe piaţa achiziţiilor din domeniu.
Victor Negrescu: Eu nu aş prezenta situaţia în această manieră. România şi-a asumat responsabilitatea de a investi în ceea ce înseamnă politica de apărare naţională dar de fapt politica de apărare comună la nivelul NATO. Făcând acest lucru, România devine ceea ce oarecum era recunoscut la nivel european – un furnizor de securitate la nivel regional. Acest proces de îmbunătăţire a capacităţilor noastre militare nu are legătură cu alte aspecte. Cu siguranţă însă, la nivel european se discută despre politica de apărare comună. România este puternic implicată în acest proces şi doreşte, într-adevăr, ca resursele investite pe plan naţional să beneficieze, de ce nu, de fonduri dinspre Uniunea Europeană care, aşa cum aţi văzut, alocă fonduri pentru o politică de apărare comună şi creşte aceste alocări în perspectiva viitorului buget european. Ori, pentru a face acest lucru, pe lângă investiţiile propriu-zise, avem nevoie de capacitate naţională, avem nevoie, în sensul acesta, de companiile naţionale din domeniul apărării să prospere şi să se dezvolte, avem nevoie de noi companii şi noi institute de cercetare care să se dezvolte. Sunt convins că cei care gestionează aceste lucruri, colegii mei, şi în mod special ministrul Apărării fac eforturi importante pentru a asigura această capacitate a României pentru a fi prezentă în ceea ce înseamnă politica de apărare comună. (va urma)