V-aţi trezit domnule preşedinte?

Președintele Klaus Werner Iohannis a ieșit din autoizolare pentru a ne semnala „înțelegerile” care se fac în Parlamentul României pentru statutul de autonomie al așa-zisului „ținut secuiesc”.
Într-adevăr, este cunoscut că UDMR încearcă să speculeze vulnerabilitățile partidelor politice românești pentru a-și atinge obiectivele vis-a-vis de autonomia maghiarilor din Transilvania. Noua orientare a ungurismului revanşard nu este recrearea Ungariei Mari, ci a mai multor Ungarii mici, entităţi autonome în România, Ucraina, Slovacia şi Serbia. În România, UDMR presează, nu de acum, ci încă de la înființarea sa în 1990, cu calendarul său propriu, de obținere a cadrului pentru a putea implementa anumite tipuri originale de bantustane, prin care să poată fi subminată suveranitatea țării noastre.
Însă, după cum se vede, abia acum, după aproape șase ani de zile de când se află în fruntea României, Klaus Werner Iohannis atinge oarecum tema privind planurile pe care Budapesta și UDMR le au vis-a-vis de țara noastră. Până acum, fie nu l-au interesat jocurile Ungariei, fie nu a înțeles nimic din ofensiva ungurismului. Țara noastră a fost, inclusiv în ultimii ani, ținta a numeroase provocări revizionist-revanşarde și a pretențiilor horthysto-szalasiste. Acestea au cunoscut o intensificare în contextul aniversării de România a Centenarului Marii Unirii, precum și a împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Numeroși oficiali unguri și reprezentanți ai UDMR au căutat pur și simplu să umilească autoritățile române printr-o atitudine sfidătoare. Cu toate acesta, președintele Klaus Iohannis a tăcut, lăsându-i pe “comisarii” iredentismului maghiar să-și facă jocurile. Vă dau un singur exemplu pentru a înțelege atât “îngrijorarea” lui Iohannis vis-a-vis de aceste provocări, cât și “preocuparea” sa de a contracara atacurilor iredentei maghiare și de a apăra simbolurile noastre naționale. În vara anului 2017, liderul UDMR, Kelemen Hunor declara, în cadrul unui interviu acordat unui ziar de limbă maghiară din județul Cluj, că reprezentanţii Uniunii şi maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului. O ofensă adusă Zilei Naționale și a Centenarului Marii Uniri. Pe fondul acestor declarații, Consiliul de onoare al Ordinului naţional „Steaua României” a propus preşedintelui Klaus Iohannis retragerea distincţiei „Steaua României” în grad de comandor primită de Kelemen Hunor în 2000.
Ce credeți că s-a întâmplat cu solicitarea acestui for? Nimic. Liderul UDMR, Kelemen Hunor deține și astăzi distincția și continuă cu obrăzniciile sale de grof stăpân în Transilvania.
Revenind la reacția lui Iohannis, avută în contextul demersului privind acordarea autonomiei aşa-zisului “ţinut secuiesc”, să nu creadă cineva că aceasta reprezintă un semnal al vreunui plan gândit la Cotroceni pentru contracararea tacticii “paşilor mărunţi” adoptată de extremismul maghiar. Intrevenția lui Iohannis a fost una strict politicianistă, făcută în cadrul bătăliei pe care actualul șef al statului o poartă cu PSD. De altfel, la începutul acestei săptămâni, Iohannis a recunoscut că problema pe care o are este cu politicienii, “în special cu politicienii PSD”.