Trocuri electorale

Ilie CĂLIAN

S-a grăbit presa, de felurite culori, să comenteze “dilematic” refuzul – foarte prompt! – al premierului Dacian Cioloş de a modifica, prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului, Legea electorală, în sensul alegerii primarilor din două tururi de scrutin – lege pe care, la momentul respectiv, “noul” PNL a votat-o cot la cot cu PSD. Nu e prima oară cînd “noul” PNL face fiţe de imagine. Aşa a fost şi cu legea privind pensiile pentru “aleşii locali”: în loc să rămînă în sală şi să voteze împotriva ei, senatorii PNL-işti s-au retras, ca să lase răspunderea pe spinarea PSD. La fel, nu s-au opus pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar fac caz de etică – la modul populist. De fapt, aceasta este adevărata problemă (nu refuzul lui Cioloş, pe motiv că e un premier tehnocrat şi nu ia decizii politice): Onestitatea.

În acest context, pare ciudat atacul neaşteptat al unui lider al “noului” PNL, celebrul Ludovic Orban, la adresa şi a lui Cioloş, şi a lui Iohannis: “Dacă Dacian Cioloş şi, mai ales, girantul său, Klaus Iohannis, nu înţeleg strategia diabolică a PSD şi nu o contracarează, vor răspunde pentru consecinţele ei nefaste”. Aiureala lui Ludovic Orban este greu de explicat, întrucît este politician vechi, a fost ministru şi presupunem că şi el cunoaşte, măcar în linii mari, prevederile Constituţiei, care nu-i permit nici unui prim-ministru (în această calitate), nici, mai ales, preşedintelui să se amestece în luptele dintre partide. De fapt, nici şefa lui Ludovic Orban, Alina Gorghiu, nu e (nici de data asta) mai brează: ea îi cere lui Cioloş să scoată din aparatele administraţiei centrale, judeţene şi locale toţi PSD-iştii, ca să rămîn doar cei ai “noului” PNL. Păi, dacă a sprijinit un guvern “tehnocrat”, “noul” PNL trebuie să-i lase acestuia decizia de a-şi păstra ori schimba personalul. De altfel, ameninţări la adresa lui Cioloş a transmis şi Alina Gorghiu: “Îl asigurăm pe primul-ministru de toată susţinerea noastră, dar nu necondiţionat” – ceea ce este puţin cam peste logica limbii române: ori susţinerea este “toată”, ori este condiţionată!!

De fapt, tărăboiul are o explicaţie. Atunci cînd au votat alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, “noul” PNL considera că va avea şanse mari de a-şi tăia o halcă mare din administraţia locală. Între timp, au constatat că există posibilitatea ca un anume electotat şi un număr de primari, nemulţumiţi de “noul” PNL, să treacă spre partidele lui Băsescu şi Macovei. Acum, după ce Curtea Constituţională a României a decis, în unanimitatea judecătorilor săi, că, în forma actuală, legea privind pensiile speciale ale primarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene este neconstituţională, iar doar PSD vrea să se “bată” din nou pentru ea, “noul” PNL are o şi mai mare problemă cu primarii “săi”.

Iată, însă, că “noul” PNL primeşte un ajutor nesperat din partea vajnicului fost membru al PD (PDL, adică “noul” PNL), sprijinit de Ion Olteanu şi Traian Băsescu, încă actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegreanu, care afirmă că, în ultimă instanţă, o “corectare” prin OUG a legii electorale este posibilă. În sensul că acceptarea a două tururi de scrutin pentru primari, ar fi şi constituţională, şi în consens cu recomandarea comisiei de la Veneţia, în sensul că ar lărgi democraţia. Desigur, unii dintre noi îşi amintesc că, în 2012, aceeaşi CCR a respins modificarea legii referendumului, tocmai în virtutea “respectării” recomandărilor comisiei de la Veneţia, de a nu se face modificări cu şase luni înaintea consultării electoratului. Desigur, atunci era vorba să-l apere pe Băsescu. Acum ar trebui să apere “noul” PNL (cu PDL inclus).

Care este preţul pe care-l cere Zăgreanu (şi încă vreo doi din CCR) pentru o eventuală aprobare a unei eventuale modificări a legii? Unul “mic”: odată ce a respins legea privind pensiile speciale, CCR ar trebui să respingă şi o posibilă contestare a neconstituţionalităţii legii privind pensiile speciale ale parlamentarilor, pe care ar putea-o solicita Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Într-o astfel de situaţie, şi preşedintele CCR s-a afla într-o oarecare stare de incompatibilitate, întrucît ar trebui să voteze o lege în favoarea sa: el a fost parlamentar! Altfel spus: foştii parlamentari să beneficieze de pensii speciale, cum se cuvine dulăilor care au apucat la ciolane mari, iar primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să se mulţumească doar cu “oscioarele” locale, pentru căţei.

Evident, murdăria pensiilor speciale – şi ale “aleşilor neamului” şi a celor care se aleg între ei, în magistratură – pute foarte tare, într-o ţară în care nu se respectă meritele profesionale reale şi onestitatea.
Evident, această lipsă de respect începe “de jos”, de la mentalitatea strămoşească a nepotismului, relaţiilor, “pilelor”, mitei, “jmecheriei”, înşelăciunii…