Țară, Țară, vrem slujbași

Nu mai puţin de 219.327 români au emigrat anul trecut, acesta fiind cel mai mare număr de persoane plecate din ţară din 2010 încoace. Deşi 2017 a fost un an cu o creştere economică semnificativă, cu majorări de salarii şi de pensii, ţara a pierdut prin emigrare mai mulţi oameni decît populaţia Ploieştiului sau decât a judeţelor Covasna ori Tulcea. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că din 2007 (an record pentru emigrare, cu 544.100 persoane) şi până în 2017, din România au plecat peste 2,6 milioane de persoane, ceea ce ne situează pe locul doi al migraţiei în lume, după Siria, ţară confruntată de ani buni cu un devastator război. Conform publicaţiei “International Migration Outlook 2017”, în 2015 peste 3,5 milioane de români trăiau peste graniţe, şi este de aşteptat ca, în prezent, numărul acestora să fie cu mult mai mare.

Şi mai trist este că cei mai mulţi emigranţi au între 20 şi 39 de ani, adică se află exact în perioada cea mai productivă. Iar de plecat se pleacă de peste tot – cifrele referitoare la emigrarea din mediul urban şi cel rural fiind apropiate – şi din cam toate categoriile profesionale, astfel că economia românească a ajuns să se confrunte cu o acută lipsă de personal. Pe la începutul anului, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti estima că peste 200.000 de ingineri au părăsit România după ‘89, mulţi dintre ei având studii făcute înainte de acest an. Dar nu avem doar o criză de ingineri, ci şi de matematicieni, fizicieni, chimişti, medici, electricieni, bucătari sau chiar muncitori necalificaţi, care pleacă anual spre alte ţări cu sutele de mii. Iar universităţile şi şcolile tehnice (atâtea câte au mai rămas) nu reuşesc să acopere necesarul de pe piaţa muncii, fapt agravat de migraţia crescută a celor cu o pregătire tehnică. De altfel, în trimestrul doi din acest an, România a fost, alături de Bulgaria, Letonia, Portugalia, una dintre cele patru ţări din Uniunea Europeană unde numărul angajaţilor a scăzut comparativ cu precedentele trei luni.
Pe de altă parte, un recent studiu realizat de ManpowerGroup arată în toate cele opt regiuni economice ale ţării şi în toate cele zece domenii de activitate analizate, sunt preconizate angajări majore de personal în această perioadăâ, şi asta nu neapărat datorită creerii de noi locuri de muncă, ci, mai ales, a necesităţii de a se ocupa posturile vacante. Iar un alt studiu, cel al platformei de angajare BestJobs, anunţă peste 200.000 de slujbe libere în această toamnă, angajatorii declarând că sunt dispuşi să plătească salarii cu 10-20% mai mari decît în prezent.
Evident, aceasta pare a fi cea mai sigură metodă de a fideliza personalul, mai ales că inflaţia a ajuns să ia proporţii îngrijorătoare în ultimul timp, iar salariile din mediul privat – spre deosebire de cele ale bugetarilor – au rămas la un nivel comparabil cu cele de la începutul anului. Însă este greu de estimat în ce măsură angajatorii chiar vor fi dispuşi să facă majorări salariale, dacă acestea nu vor fi însoţite şi de o creştere a productivităţii muncii. Aşa că este posibil ca pe la sfârşitul anului să existe cam aceeaşi situaţie, în care firmele să cânte la unison – parafrazând numele unui joc de copii din perioada comunistă – refrenul “Ţară, ţară, vrem slujbaşi”.

Viorel Dădulescu