Ţară sigură, ţară nesigură…

Şi clasamentele sunt bune la ceva. În primul rînd, dau de lucru unor oameni. Apoi, la o adică, pot fi orientative. Şi, nu în ultimul rând, manipulatoare. Nici ultima publicaţie a Institutului pentru economie şi Pace nu face excepţie. Fixează doar, în mintea cititorului cine sunt cei răi şi cine sunt cei buni.
Iată:
După 11 ani consecutiv, primul loc este ocupat de Islanda. O ţară foarte sigură, spun cercetătorii, care au monitorizat 163 (?) de ţări şi au aplicat chestionarului nu mai puţin de 23 de factori. Care: nu îi ştim pe toţi. Dar agenţiile de presă spun că s-a ţinut cont de teroarea politică, de decesele rezultate în urma conflictelor interne, rata criminalităţii…
Buuuun!
Nu ne legăm de islandezi, pentru că au o ţară suficient de friguroasă pentru a visa doar la o tărie şi un peşte la copcă. Dar înşirăm şi următorii clasaţi, numai pentru că ni se pare cel puţin interesant să alăturăm aceste ţări în clasament. Deci: Austria, Portugalia, Danemarca. Există – dincolo de ştiinţa aranjamentelor şi permutărilor după interese – şi un clasament al bunului simţ. Am vizitat toate aceste ţări şi, cu mâna pe inimă, Portugalia nu are ce căuta lângă Danemarca şi nici
Austria lângă Cehia (locul 7). E constatarea bunului simţ, al imaginii străzii, al personajelor care le populează, al felului în care cetăţenii privesc şi gestionează viaţa. Danemarca e infestată de idealurile măreţe ale unui califat evropean, aşa că n-ar trebui să vă surprindă că Portugalia este o ţară mai sigură.
La coadă?
Eternii afgani şi sirieni. Dar şi-au făcut şi…vecini demni de spaimele prin care trec aceste naţii: Somalia, Yemen, Irak, Sudan.. .
Noi (30) ne aflăm cam la acelaşi nivel cu Marea Britanie (57). Cu toate că noi n-am avut atacuri la metrou, la Palatul regal, la… Dar ceea ce este surprinzător e că Rusia ocupă locul 154. Iar Statele Unite ale Americii se poziţionează pe locul 121.N-am fost în aceste ţări, aşa că impresiile le culegem, ca dealtfel, cei mai mulţi dintre noi, din presă. În SUA atacurile armate se ţin lanţ, pe când ruşii nu văd arme, nici când merg la vânătoare legală; Americanii abia dacă-i stăpânesc pe majoritarii sud-americani, pe când Rusia trage o dată şi se potolesc 5-6 minorităţi pentru mulţi, mulţi ani.
Exemplele ar putea continua, dar sper că aţi prins ideea. Iar se compară elefantul cu furnica şi iar se pune fesul pe partea interesului unuia sau altuia din participanţi.
Un lucru e sigur: trăim într-o lume nesigură! Şi nu e din cauza vreunui cuţitar bătut de soarele aprins al sudului, nici de un pistolar care şi-a făcut rost de gloanţe şi îşi face dreptate împuşcând doi, trei foşti colegi de clasă. Marele pericol stă în aiureala politicienilor şi, mai ales, în nebunia militarilor planetei.
Prea stau de demult şi le creşte burta!

Radu VIDA