Stăm chiar aşa de rău cu independenţa justiţiei?

România va trebui să dea, din nou, explicaţii la Uniunea Europeană cu privire la situaţia justiţiei şi a statului de drept. De data aceasta, ţara noastră este chemată să prezinte lămuriri chiar în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Dezbaterea va avea loc miercuri, 7 februarie, fiind iniţiată de Grupul europarlamentar al Verzilor / Alianţa Liberă Europeană. Nu ştim care este jocul celor din Alianţa Liberă Europeană şi de unde vine preocuparea atât de mare faţă de statul de drept din România, mai ales că din acest grup europarlamentar nu face parte nici un român. Ştim însă, din discuţiile care au razbătut dinspre forul legislativ european, de prietenia dintre europarlamentarul Monica Macovei şi Rebecca Marms, membră a acestui grup politic. Mai ştim şi că, anul trecut, în luna martie, tot în Parlamentul European, a mai avut loc o dezbatere pe tema statului de drept şi a justiţiei din România. Toată tărăşenia de atunci a fost iniţiată de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din forul legislativ european, iar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a trebuit să se prezinte în faţa europarlamentarilor din această comisie pentru a lămuri situaţia celebrei ordonanţe 13 şi a graţierilor. Dacă vă mai amintiţi, diferite persoane au mers la Bruxelles, să avertizeze că statul de drept şi independenţa justiţiei sunt puse în pericol şi că România a luat-o pe „direcţia greşită”.
Ei bine, după un an de la toată acea tevatură din Parlamentul European, aflăm de la organizaţia independentă World Justice Project (WJP), cu sediul la Washington, că în privinţa statului de drept din România, nici pomeneală ca lucrurile să fi derapat chiar aşa cum se semnala anul trecut la Bruxelles. Dimpotrivă, lucrurile par a se fi îmbunătăţit, ţara noastră urcând trei locuri într-un clasament care evaluează situaţia statului de drept în 113 ţări şi jurisdicţii din întreaga lume. Potrivit datelor prezentate de această organizaţie, în fruntea clasamentului, cu cel mai bun scor, se află statele nordice Danemarca, Norvegia şi Finlanda, ultimele trei locuri fiind ocupate de Afganistan, Cambodgia şi Venezuela. România se află pe locul 29, după ce în evaluarea precedentă s-a aflat pe locul 32. Tot WJP ne spune că, în plan regional, România ocupă locul 19 din 24 de ţări. Ungaria, de exemplu, s-a situat pe poziţia 50 în clasamentul general, cu un scor de 0,55, iar Bulgaria pe 55, cu scorul 0,53. Cam asta a fost, în viziunea WJP, evoluţia statului de drept în România din ultima vreme.
Acum, rămâne de văzut ce concluzii vor trage participanţii la dezbaterea de miercuri şi dacă România va fi pusă la zid. Ce e revoltător e faptul că se încearcă pe toate căile să se găsească argumente şi justificări pentru a băga România în aceeaşi oală cu Ungaria şi Polonia şi a condiţiona fondurile europene de „statul de drept”. Or, după cum se vede, lucrurile sunt total diferite, iar ce se întâmplă în România nu seamănă deloc cu evoluţiile din cele două ţări membre în Clubul de la Visegrad. Ce e şi mai trist este că, în anul 2018, nu reuşim să generăm pe agenda Parlamentului European dezbateri şi discuţii legate de Centenarul Marii Uniri şi ce îşi propune România pe viitor. În schimb, avem parte de aceleaşi teme cu care ne-am obişnuit de atâţia ani: statul de drept în pericol, corupţie, independenţa justiţiei afectată.

Cosmin Puriş