Sîntem o colonie a trusturilor occidentale?!

Ilie CĂLIAN

Cine s-ar fi aşteptat la o ciocnire violentă (verbală) între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta, generată nu de abordarea vreunei mari probleme de politică externă, care ar intra în compentenţa preşedintelui şi ar necesita colaborarea cu Ministerul de Externe, condus de premier, ci de numele unei firme austriece care exploatează pădurile din România?! Privind detaşat ceea ce s-a întîmplat, este evident că aceasta este prima gafă de mare răsunet a lui Klaus Iohannis, de cînd a devenit preşedinte.

Nu mă refer la inerentele şi aşteptatele “contre” dintre ce doi foşti concurenţi la postul de preşedinte. De altfel, îmi menţin părerea că Victor Ponta este mai mulţumit cu postul de prim-ministru decît cu cel de preşedinte – cel puţin pentru o perioadă de timp previzibilă. Iohannis s-a trezit confruntat cu protestele a numeroase ONG-uri preocupate de salvarea pădurilor României şi, ceea ce este mult mai important decît protestele acestora (care pot fi manevrate politic, dar nu au fost, geaba s-a oţărît la ele Iohannis!), cu opinia majorităţii populaţiei. Nu întrucît “Codru-i frate cu românul”, ci pentru că tot mai mulţi oameni au devenit conştienţi de pericolul pe care-l reprezintă reducerea suprafeţelor împădurite – reducere legală sau ilegală. Sînt tot mai mulţi românii care, circulînd în străinătate, văd cu ochii lor care este politica “forestieră” pe acolo.

Multe ţări procedează invers decît România. Adică, la noi s-au fărîmiţat proprietăţile împădurite, în timp ce “afară” statele cumpără de la particulari pădurile, pentru a le proteja pînă într-atît, încît tăierile sînt extrem de drămuite, iar în anumite zone total interzise. Că unele trusturi occidentale s-au năpustit asupra României ca asupra unei colonii, ale cărei bogăţii trebuie jefuite – asta nu e o noutate: s-a întîmplat de-a lungul întregii noastre istorii, de la vechii otomani la occidentalii interbelici şi societicii cu “sovromurile” lor.

Gafa lui Iohannis (îi zic, totuşi, gafă) este că s-a lăsat dus de val într-o chestiune gravă. Mai grav este că şi dinspre Consiliul Concurenţei au venit minciuni despre reglementările Uniunii Europene. În realitate, şi acestea, dar şi Constituţia României!, prevăd oprirea exporturilor în cazuri care afectează interese fundamentale. Aşa că ideea premierului Ponta de a opri exporturile de buşteni, cherestea şi lemne de foc nu poate conduce la “sancţiuni” din partea UE.

De fapt, ne putem întreba de ce aşa-zisele “societăţi civile”, feluritele ONG-uri “ecologiste”, s-au trezit atît de tîrziu să protesteze împotriva dezastrului din pădurile româneşti, deşi fenomenul este cunoscut de două decenii. Oare de ce s-au mobilizat atît de rapid şi energic în cazul Roşia Montană şi al gazelor de şist – situaţii punctuale! – şi nu s-au gîndit la păduri, care acoperă (sau ar trebui) întreg teritoriul?! Să facem o comparaţie: o veritabilă catastrofă, cum a fost aceea de la centrala nucleară ucraineană de la Cernobîl, a fost/ este, pînă la urmă, controlată, pentru că este “punctuală”. Nu sînt avocatul Roşiei Montane şi al gazelor de şist, dar precizez că şi în aceste cazuri este vorba tot de perimetre care pot fi izolate şi controlate. În schimb, efectele defrişărilor masive pe întreg teritoriul României nu pot fi controlate, deci reprezintă un veritabil pericol de dimensiune naţională, nu locală. Viiturile de apă, viiturile de vînt, modificările climatice, alunecările de teren, diminuarea producţiilor agricole şi zootehnice, periclitarea unor căi de comunicaţie ş.a. sînt efecte care nu pot fi remediate, oricîte fonduri s-ar aloca de la un buget şi aşa mărunt.

Cum se poate rezolva situaţia printr-o simplă modificare a Codului silvic – asta nu-mi pot imagina. Cred, dimpotrivă, că este cazul ca toate partidele, ONG-urile, forurile ştiinţifice să se ocupe serios de această chestiune – în contextul mai larg, al prezervării mediului şi rezervelor strategice ale solului şi subsolului României. Este cazul să începem să gîndim altfel decît o populaţie colonială. Cîtă vreme vom mai tolera nemernicia unei firme străine care ameninţă România cu procese internaţionale?!